Blogul lui Mancuso

17 noiembrie 2026

Titlu de glorie

     Buna dimi la toata lumea frummy! Trebuie sa ma laud. Am reusit sa nu ies cu bicicleta cand eram racit si m-a tinut doar 3 zile beleaua. Mandru sunt ca imi vine sa ma pup. Si tot m-as mai pupa si ca m-am reapucat de izometria mea nocturna. Am 5 zile, vedem cat ma tine. Floratile si exercitiile cu greutati sunt cotidinene, mergeeee. Mai ca iti vine sa ma iei acasa si sa ma pui la masa. Dar te va sfatui sotia mea ca nu e cel mai bine pentru tine, ca dai faliment, ca sunt o gaura neagra pentru bucate si un mare minus pentru finante si energie. Cu mine nu ramai cu buza umflata, ramai fara buza de-a binelea. E senin pe cer, e soare pe retina, munca merge pe modul chill, adica lejer, nu rece. Scoala e ok, Emma e binessss. Doamna mea nu prea. A lovit-o o boala de raceala si zace. Si e tare nesuferita, dar nu ii zic, doar incerc sa nu ii stau in cale. Dorinta ei e porunca, nu doar acum, ca nu sunt rotund deodata. Avem pastile, avem prafuri, ceaiuri, lichide la greu si servetele parfumate. Viata la purtator, conasule! Am bifat discutia politica de la magazin de dimineata cu vecinu', am cumparat cate ceva, buna zi deja. Aseara nu ma lua somnul si normal ca am gandit. Si am ajuns la concluzia ca sunt prea multe informatii, articole, podcasturi, clipuri, orice cu sfaturi despre ce si cum sa faci sau sa nu faci. Pai ajungi doar sa te uiti la asa ceva si nu mai ai timp sa si pui in practica, zau. Asa ca pus io o sita in functiune si aleg doar ce cred eu ca as avea nevoie. Ceva pentru cap, corp, suflet. Cu familia ma descurc, e doamna care conduce si merg pe mana ei. Cu Emma sunt pe plus, comunicam si ne avem aproape, nu imi doresc altceva. Bicicleta merge, dar nu prea tare, ca se lasa cu urmari nepotrivite. Ajustez, analizez, compar, citesc, re-citesc pana inteleg unde e buba si ameliorez situatia. Nu exista minuni, e multa munca orice ai dori sa faci. Eu nu ma mai uit cu jund la averile bogatilor, nu stiu ce vieti au dus si duc pana sa ajunga avuti, asa ca imi vad de drumul meu, sa fie cat mai lin. Stai, ca ma suna un coleg. Sau nu. In scurt timp o tai la scoala pentru ca am o sedinta fix cand iese Emma si o bifez in masina, in parcare, ca sa nu intarzii sau sa ma stresez daca se lungeste treaba. Maine se pun in vanzare biletele la un concert StrayKids la Londra in iulie 2027, si e cu emotii si bucurii maxime. Hai ca nu ma lasa colegul asta, te las eu pe tine sa ai o zi buna. Pa-pa-paaaaaaaaaaa!😀😀

Izbavirea e pe deal sau in padure.


15 noiembrie 2026

Bine le invinge.

     Stiu, stiu, cine e "le" aici, pe cine invinge? Normal ca pe rau. Pai atunci scrie "bine il invinge", sa intelegem si noi. Mancuso, ce naiba e cu tine? Ai baut cafeaua azi? Da. Doua cani? No, no, "dacat" una. Si a fost tare buna! Mai vreau! OK, taci si scrie atunci. O noapte lunga, dar cu pauza. M-am trezit ca un cocos la mijirea zorilor, undeva pe la 6, fresh ca un fresh de portocale cu mult zahar. Dar nu m-am apucat sa rascolesc casa, ca imi luam bataie la ora aia. Zic sa stau la caldurica, plapumioara, pernuca, asta e tacamul. Multumesc. Pai si cine a adormit la loc pana la 10? Io, da. Nu Yoda, pretenash. Io. Si parca ma doare un cap, zici ca am baut ceva tare si mult si ma resimt. Dar imi revin eeeeeu. Pai cum altfel? La cat de senin e cerul azi, e si pacat sa stau sa zac. Trag de mine, bag cafele, mananc ceva lejer ca as baga o alergare la padure ca se trece galbenul de tot si ramane un cenusiu bleg si trist. Acum, cu soare, cu albastru de senin, cu galbenus de frunze, e mai mare dragul sa porti pasii pe coclaurii din padure. Aici la Moreni e si un deal frumos, de fapt sunt dealuri de jur-imprejur, dar aici in spatele casei e o coasta cu padure dar si ceva pasune, iarba, si ai loc sa te uiti de sus fara sa pari important. Se vede si o bucatica de Targoviste spre vest, seara ai parte de apusuri senzationale. Adevarat loc de pelerinaj, ca are si o cruce ca sa scuipi in san si sa multumesti pentru tot ce ai bun. Nu sunt sigur ca bag alergarea totusi, sunt in negocieri cu corpul, ieri am tras vreo doua ore si ceva pe bicicleta si as vrea un trei ore azi, dar nu sa ma omor, si de asta nu as vrea sa ma dau peste cap. Am mai fost eu erou si am fost decorat la pat cu raceala, stiu cum merge. Frig rau nu e, 6 grade cu soare, ceva vant, si parca nu m-as chinui daca as sta atat, ca nah, transpiri, te mai opresti, acolo se lipeste boala. Vedem. Inca ma trezesc. Poate mai tarziu voi avea mintea mai limpede si planul mai asezat. E dimineata, e weekend cu ciclocros mult, ieri am avut doua curse in Romania si una in Belgia, pot sa spun ca am avut cros de m-a coplesit. Dar sa vezi chestie! Belgia, clad, soare, uscat. Vatra Dornei, frig si noroi de Techirghiol, mamiiica mea. La Lunca Timisului CX, soare si uscat totusi, nu suntem no buricul ciclocrosului pe namol, nu. Azi, iar sunt curse. La Vatra sunt copiii, sub 14-15 ani, fete si baieti. Iar in Beglia avem Hamme, o cursa clasica. Cred ca acolo nu mai scapa, vor avea noroi, ca prea s-au lafait sezonul asta, o cursa parca a fost mai murdara, in rest viteza si zambete curate la final. Gata, am gatat si azi, ne vedem mai tarziu. Nu azi, luna asta. Hai paaaaaaaaaaaaaa!😀😀😀😀

Unde ajung pet-urile cuminti. Ma rog, o parte.


14 noiembrie 2026

Cercuri vicioase

     Se spune ca suma viciilor este constanta, cum ar fi, toti oamenii au bube. Dar eu nu sunt de acord. Unii oameni au mai multe pete decat altii, dar nu cred ca exista sfinti. Daca analizam zicerea asta la nivel de tara, lucrurile se mai echilibreaza, aici chiar am putea sa zicem ca exista o oarecare asemanare intre tari, in sensul ca nu exista perfectiune, fiecare stat sau popor are plusuri si minusuri, si la modul absolut suntem toti la fel. Eu tot ii dau inainte cu progresul si evolutia, mi-ar placea sa devenim un popr mai bun, mai educat, mai de frunte, dar zilnic primesc dovezi ca nu avem cum. E in adn-ul nostru, cumva, avem o istorie si niste apucaturi de care nu vom scapa in veci. Poate un sistem de educatie sa mai salveze ceva, dar peste cateva generatii, cand ce vedem acum e o istorie demult apusa si regretata. Sunt si lucruri bune in tara noastra, clar, ca doar nu sunt idiot sa nu le vad. Dar usor-usor dezvolt o anume rezistenta la speranta si nu mai visez. Nu renunt la a-mi dori o tara cu oameni mai frumosi, dar nu mai sper. Doar lucrez, la mine si la familie, ca la altii insa nu am timp si nici energie. Schimbarea vine din interior, apoi ne legam de altii care vor sa schimbe ceva si tot asa. Citeam undeva ca e nevoie de 25% dintr-o populatie pentru a produce o schimbare. Societatea romaneasca e divizata, dar incepem sa avem un "dusman" comun care ne va uni, nu neaparat sa facem bine, dar macar sa nu mai facem rau unii, altora. Fragmentarea nu aduce niciodata rezultate, decat pentru cei care au de beneficiat de pe urma unui popor slab la toate. Saptamana asta am avut parte de dezamagiri, de suparari, dar cumva sunt mai mici decat supararile altora as zice eu. Trebuie sa nu incetam sa luptam pentru bine, care stim ca invinge intotdeauna. Nu e usor, nu va fi nici Nicusor vreun salvator, dar eu nu de-aia l-am votat. Dar valul de incredere pe care s-a urcat l-a facut sa se prabuseaca in haul dispeararii mai abitir ca actiunile Nvidia din ultimele zile. Cate variante de conspiratii si regii au aparut, ce complicata pare viata pe Pamant. Dar da-mi voie sa nu fiu de acord. Functionam dupa niste principii simple, respiram, mancam, ne reproducem. Restul sunt impresii. Nu depindem de altii sa fim mai bine, doar noi avem putere asupra noastra. Noi ca popor ma refer. Pai si daca noi alegem neghina, cum sa fie graul bine? Noi alegem smecheria, descurcareala, bagabonteala. pai asta avem, nu te supara. Ne dam cu curul de pamant dar nici nu ne implicam. Stai linistit, nu zic de tine, ma iau de mine aici. E prea urat afara ca sa am ganduri spre pozitiv, nici nu trebuie, mai sunt si zile in care sa ne vedem gunoiul din ochi. Deocamdata al meu e Nicusor. Dar imi trece. Hai, ura si la alergare prin padure, ca inca mai e galben si frumos!😀😀😀
Alta ratare...