Blogul lui Mancuso

24 octombrie 2026

Ziua si gandul

     Ar fi bine sa am un singur gand pe zi, as fi mai linistit. Dar mie imi vin multe si deodata si de-aia ma dau peste cap, desi sunt un "miserupist" convins, tot ma afecteaza chestiile negative. Haide buna dimineata la tot pogonul! E frig, conasule, 6 grade la purtator, dar macar nu ploua. Maine e iar soare si se anunta 15 grade la ora desfasurarii cursei mele de ciclocros. Suntem 4 muste la categoria mea, deci nu sunt departe de adevar. Avem noroc ca ne dam la mai multe categorii o data si ne adunam vreo 30 si ceva de suflete de noroiosi. O sa fie si noroi, clar, ca nu are timp sa se usuce pana maine, dar nu va fi baie de namol in niciun caz. Fetele mele ma intreaba daca vreau sa vina si el. Eu vreau, dar nu am chef sa le iau cu forta. Vor sa vie, ghini. Nu vor sa vie, iarasi ghini. Tata mi-a zis ca are veni de la Pucioasa ca sa isi vada fiul ratacitor, dar ma pune sa imi fac programul in functie de el. Parca as vrea sa mergem separat, ca sa nu stea dupa curul meu pe acolo. Dar nici nu vreau sa il supar ca nu merg cu el, ca la Sibiu la nationale cu el am fost, atunci nu m-a mai incurcat la program. Ce ipocrit sunt! Las', ca-mi trece.Ieri m-a cam imbarligat nenea doctorul cu tensiometrul lui, azi dimineata, cu aparatul soacra-mii am gasit 13 cu 8. Pai sunt bine. Nu iau de bun tot ce zice aparatul, ca uneori mai da gres, dar e un semn bun. Nu inseamna ca mi-am revenit subit, doar ca poate am dormit mai bine, am baut cana de apa de dimineata. Si deshidratarea poate afecta tensiunea. Dar eu stiu sigur ca am pe cine si ce sa dau vina: pe mine insumi si pe multele chestii adunate, ca ma trezesc eu zmeu sa fac tot deodata, desi propavaduiesc lumii sa ia lucrurile pe rand, in functie de importanta, fara sa se dea peste cap. Eu fix pe dos fac, sunt ca un popa, dar fara sutana sau bani. Am iesit de dimineata sa imi iau laptele pentru cafea, ceva mancarica de la kaufland si paine. Acum, am cafea, prima cana, bunaaaa, lumea e pe chill, facem programul pentru azi, ca am vrea sa ne adunam cu totii dar eu am de plimbat doua-rotile pe coclauri si de ridicat kit de participare de la traseu. As putea sa iau numerele si cip-up de concurs maine, dar e pana in 8.30. Pai eu la ora aia abia ma gandesc daca ma trezesc duminica si tu ma pui pe drumuri. Si daca ma duc la 8 acolo, ce fac pana la 13 cand am cursa? Cu tata cum fac!? Vezi cate probleme am, una si una. Am intrat in vacanta, dupa o saptamana cu scoala fara teme, acum intram in saptamana fara scoala dar cu teme. Ce ti-e si cu lumea de azi, nu mai intelegi nimic. Am carte noua, "Minunata lume noua", de Huxley, am inceput-o si inceputa a ramas, nu am avut spor la citit. Dar azi ma reapuc, ca sa ma dau mare. Cred ca citesc in primul rand ca sa nu am impresia despre mine ca nu vreau sa ma destept. Macar incerc. Si mai e si ideea cu model pentur copii, poate daca ma aude Emma ca ma interesez de carti, are si ea mai mult chef. Dar eu la varsta ei nu stiam decat despre carti de joc si fortbal cat cuprinde. O sa ii povestesc eu mai tarziu chestii despre scoala mea pe care nu le poate auzi acum, ca o stric de tot. Hai ca am scris ceva si azi, am avut spor. Imediat urmeaza micul-dejun, fastingul meu intermitent e bun, chiar imi e foame daca nu mananc nimic 12 ore dupa cina. Gata, ma bag la masa, te las cu ale tale, sper ca bune! Pofta mare sa avem! De mancare, de viata, de bine!😀😀😀😀

Floresti, Ph, locul bataliilor de maine.


23 octombrie 2026

Vinerea Mare

     Haide bună ziua la toată populația de pe baltă. Că la cât a plouat, nu mai stăm în case ci pe pontoane. Nu s-a lăsat cu inundații la noi, ceea ce e bine, dar nu bag mâna în foc pentru alte localități. Nici nu am avut timp să mă uit pe știri. Am fost prins cu munca, cu o plecare a copilului la teatru cu clasa spre București, plus o vizită medicală obligatorie pentru licența mea de ciclism. Am întârziat câteva minute, dar oricum aveam de așteptat după niște copii de la baschet. Mă cam grăbeam, că mă știam cu munca pe căciulă și eram un pic stresat. Intru până la urmă la nenea doctorul, care e un tip caraghios, seamănă cu un fizician nebun, dar e OK, are o voce calmă și mie îmi dă impresia că știe ce spune. Perfect. Când să îmi ia tensiunea, a dat cu virgula. 15 cu 10. "Sunteți emotiv?!" Am început să râd, eu care mă știu roboțel de bucătărie, fără senzații și inimioare, normal că am zis că NU. Că e cam mare aia a doua, că poate m-am agitat. Mai bine să facem o pauză, să o iau peste câteva minute. Mă duc să îmi plătesc consultația, fac câtiva pași, o sun pe doamna mea și mă face tâmpit că mă stresez aiurea și de aia dau aparatul peste cap, să mă calmez și să fiu bine. Așa voi face. Mă întorc, mă așez, mă cheamă doamna asistentă, 14 cu 10, e la limită. Mi se explică niște chestii, oboseală cronică, stres, astea sunt motivele și cauzele. Mă trece examenul medical, iau hârtia și o tai acasă. Am licență valabilă, e bine. Nu e bine în schimb cu tensiunea. Mi s-a recomandat să mi-o iau zilnic și dacă tot așa aiurea e, să mă duc la un cardiolog. Nu am de ce să mă stresez acum, știu că schimbarile importante nu se fac peste noapte, minunile durează trei zile, o să iau lucrurile pas cu pas, încet și așezat. Pe primul plan e munca, să nu mai muncesc și stresez atât de mult. Aici deja voi simți o îmbunătățire, până la sfârșitul anului am doar săptămâni scurte, de 3 și 4 zile, că ne obliga firma să ne luam toate zilele de concediu rămase. Chiar dacă voi munci în zilele alea un pic mai mult ca să acopăr liberele, tot mă voi bucura și beneficia de week-end-uri mai lungi. Apoi, cu doamna mea, trebuie să stăm de vorbă să nu ne mai încordăm fără motiv, că și asta mă atacă la pipotă. Mă resimt, a fost mai mult stres și cu școala, dar îi dăm înainte. Vezi, de-aia e bine să te cauți, că mai afli chestii despre corpul tău și iei măsuri. Fă-ți analizele, caută-te, întreabă un doctor când te doare ceva, fii atent la semne. Uneori nu sunt deloc semne, dar nu înseamnă că nu trebuie să te cauți. Sunt pro-activ. Și pro-st, da, dar mă deștept io până la urmă! Hai, înapoi la munci, apoi pregătire de Cupa României de Ciclocros 2026. Uraaaaaaaaaaaaaa, am înfrânt! 😀😀😀😀😀

Recoltată de pe facebook. Mulțumesc.


21 octombrie 2026

Lapte și miere

     Nu știu de unde vine vorba asta, cine a scris-o și de ce. În mintea mea, bogăția înseamnă cufere de aur și pietre prețioase, câmpuri petrolifere și zăcăminte de gaze. Despic eu prea mult firele, nu mă lua în seamă. E octombrie, nu e frig, avem soare, a plouat și a spălat praful și s-a înmuiat pământul, iarba e încă verde, iar pădurea e senzațională în perioada asta. Amestecul de culori te face să uiți de facturi și de muncă, îți vine să pedalezi prin codru și să îți rătăcesti creierii prin creierii munților. Deși, dacă te duci prea sus, e doar verde de brad, dar nu sunt eu genul de biciclist care să meargă prea sus, o cota 1000 sau poate 1400 la Sinaia, dacă ar repara drumul ăla de cacao. Azi e deja o zi bună, avem turul ciclist la școală, cu clasa și copiii, mă duc și eu să pedalez pe margine, să am grija să nu se creeze busculade. Când am aflat că nu se va mai ține, mi s-a luat un cataroi de pe suflet, e o debandadă generală, copiii mai mari nu își respectă locul și se bagă printre cei mici, merg cu viteză și apar și accidente. Îmi venea să omor fo' doi-trei idioți, dar erau martori. Deși sunt o fire rebelă și nu prea suport autoritatea, am învățat (sau mai degrabă am fost învățat) că e bună ordinea și disciplina, haosul e obositor și ineficient, pierzi prea multă energie când nu știi de capul tău. Așa, când ai un plan (mă rog, când soția are unul), lucrurile merg ca unse. Că tot a venit vorba de lubrifiere, am o veste proastă pentru mecanicul din mine: nu mai avem atelier de biciclete în Târgoviște, Liviul meu personal a închis taraba, sunt pe cont propriu. Și cum mă gândeam eu la reparat biciclete, mi-a venit năstrușnica (cum altfel) idee să deschid un atelier de reparații. Ți-am zis că nu știu multă carte! Bine, eu am pornit de la cazul ipotetic și nedorit că rămân fără job, ce fac pe urmă, până mă angajez în altă parte. Și am început să caut pe net și să calculez cele necesare. Cu SRL, cu acte, scule, fără spațiu de închiriat că am curtea, mă duce între 10 și 15 mii de iepuroi. Trebe bani ca să faci bani, conașule. Și am căutat și pe net chestii cu mecanică și am citit că prin lume se cam închid atelierele pentru că nu mai rentează, e din ce în ce mai greu să ai o afacere profitabilă din mecanica de biciclete. Târgoviștea e un oraș mic, puțini bicicliști, nu e vad, poate de aia și Liviu a închis afacerea. Deci parchez inițiativa mea deocamdată, dar tot trebuie să mă apuc să îmi caut scule ca să îmi îngijesc propriile biciclete. Era mișto dacă fetele mele mergeau cu bicicletele și aveam o nevoie mai mare de scule, dar o iau ușor, câte o șurubelniță pe lună, clește sau presă de lanț sau mai-știu-eu-ce o să îmi trebuiască. Eu mai am niște idei de afaceri, dar nu le pun aici, că poate mi le fură careva și rămân pe dinafară. Munca mea merge, am ceva griji legate de viitor, dar nu vreau să pierd somnul din cauza asta, fac tot ce pot zilnic și văd când o apărea neprevăzutul la ușă dacă îi deschid sau nu. Am cafea, am energie, e frumos afară, poate bag o alergare ușoară, să dezmorțesc scarabele. Sănătate și sporuri, ne vedem mai târziu! 😀😀😀😀

@Attila Dobai. Fur și io ce pot!