Haide bună udă dimineata! Dar ce udă, că e flească pană la chiloti! A plouat azi-noapte de ne-a inundat si beciul din vis. Nu imi amintesc să fi văzut atata apă venind de sus. Nu a fost cu vijelie si nebunie, dar au fost inundate mai multe localităti prin zonă. Nu am stat să caut stiri, dar tot am dat peste cateva cu case si gospodării aici langă Moreni, in Prahova. Stiu că pornirea initială e să ii acuzi pe oameni că si-au făcut case in zone de risc, si nu ai fi complet pe langă. Dar se mai intamplă si să vină suvoiul in zone care nu ar fi putut să fie considerate de risc vreodată. Eu am o abordare foarte siguă asupra lucrurilor, in sensul ca daca văd vreun risc, tind să il amplific pană anulez toată actiunea. Nu stiu de ce sunt asa Stan-Pătit, ce m-a făcut să fiu asa de temător. Ca idee, nu m-au atras niciodată jocurile de noroc, ca nu cumva să castig o dată sau de două ori si apoi să răman un cartofor ratat pe viată. Privesc investitiile la bursă ca pe niste posibilităti de a pierde bani, nu de a face. Dar nu mă stresez in legatură cu abordarea mea, deocamdată suntem bine, si pare că am evoluat in ultimii douăzeci de ani, simt că suntem pe drumul cel bun. De ce să schimb ceva? Am o cafea bună, nu stiu ce am făcut diferit de a iesit asa de bună azi. O fi de la somnul lipsă de aseară, habar n-am. Munca merge, bicicleta merge, sunt pe plus. Fetele sunt si ele pe plus, e vacantă si se bucură de liniste. Mă rog, copila e pe activităti cu copiii, mai bagă si cateva pagini de citit, ce să ii cerem mai mult? Eu, cand eram de varsta ei, citeam alea 2-3 cărti date de la scoală si cam atat. Joacă si de restul caramale, asta era viata noastră. Ea de ce să nu se bucure de copilărie!? Avem tendinta să cerem mai mult si mai sus de la copiii nostri, fără să ne dăm seama cat de gresită e abordarea asta. Punem presiune aiurea, spunand si crezand sincer că ii ajutăm să isi atingă potentialul. Dar eu mă bucur că generatiile astea mai tinere au invătat să isi spună cuvantul mai ceva decat o făceam noi. Asa apare progresul, cand niste oameni bine intentionati aleg să isi trăiască viata după bunul plac, dar protejand natura, fiind interesati de binele comun, de o viată mai bună. Noi ne-am cam incordat degeaba, am irosit energii aiurea si nu am reusit să schimbam sistemul, doar ne-am adaptat. Eu pe ei ii văd in stare de schimbări majore. Au energia, au pornirea, de ce să nu le iasă!? Da, stiu, sunt si multi ratati care vor trage balanta in jos, dar nu există progres fără efort, fără sacrificiu. SI noi avem rolul nostru, să le oferim cadrul si suportul necesar, să ii invătăm să ceară si să ofere, să vorbească si să intrebe, să spună "Nu!" si "De ce?". Nu are ce să nu fie bine cu niste copii care vor deveni adulti constienti de drepturile lor, dar si de obligatii. Să nu astepte nimic de la nimeni, să depună efort si să nu se lase călcati in picioare. Si uite asa scăpăm si de mentalitatea comunistoidă care incă mai bantuie prin tunelurile din Bucegi, dar nu pentru mult timp. Haide ura si spor la treabă!
 |
| Calea Lactee. Sau cat de mici suntem noi. |
