3 ianuarie 2023

Libertate varianta 2023 03.01.2023

    Înainte era mai bine sau înainte e mai bine? Asta e întrebarea. Tot auzim că pe vremea lui Ceaușescu era mai bine și acum e rău, dom'le. Sigur că sunt și păreri contra acestei idei, cu argumente solide de o parte și de alta. Eu mereu încerc să caut adevărul în tot ceea ce fac și aud și vreau să știu unde e dreptatea, dar nu mă simt vreun judecător care să decidă ceva. Vreau să nu scot din context și să ofer o perspectivă largă înțelegerii argumentelor din ambele tabere. Plus că trebuie incluse clar și opiniile personale și subiective, cu filtrele fiecăruia dintre cei care se exprimă. Pentru că eu cred că deși majoritatea poate crede ceva, e posibil ca o părere să fie diferită doar prin prisma propriei percepții și abordări. Mă vei crede simplist, dacă nu ai făcut-o deja, dar aș compara situația cu aprecierea manelelor. Foarte mulți români ascultă manele pentru că le plac, și indiferent ce argumente culturale și educaționale aș aduce eu în discuție, oamenii tot vor asculta manele pentru că e cea mai tare muzică, orice ar zice oricine. Eu mă gândeam să înșir aici toate părerile mele pro și contra, dar nu ca să te conving, ci ca să îmi analizez în primul rând convingerile. 

    La partea pro era comunistă, pot să vorbesc despre siguranța locului de muncă, siguranța pe stradă și accesul facil la călătorii interne în toate stațiunile posibile, uneori mai puteai să pleci și în afară, dar cu măsura decisă de autorități. România în 1988 nu avea nicio datorie externă, eram pe 0. Sportul era susținut masiv și competițiile sportive antrenau o parte semnificativă a populației. Pensionarii își permiteau un trai decent, indiferent de domeniul în care lucraseră. Nu știu dacă oamenii care se pensionau din agricultură erau un pic defavorizați. Contra aș putea să înșir ce am scris deja cu completarea că aveai loc de muncă dar nu decideai tu unde mergi și pe baza mediei de la licență erai repartizat undeva prin țară. Nașpa. Pe stradă era siguranță pentru că nu umbla nimeni pe întuneric, era beznă totală. Călătoriile erau decise de alții, nu de posibilitățile tale financiare. Datoria externă 0 s-a obținut cu mari sacrificii și limitări ale drepturilor și calității vieții. La muncă nu era promovată eficiența și productivitatea, ci propaganda și nomenclaturismul. Clar și atunci ca și acum contează pilele și relațiile, dar în prezent ai mai multe șanse de afirmare, în privat mă refer, ceea ce e un plus. Acum avem acces la informație și cred că putem să vorbim liber fără să ne fie teamă de repercusiuni. Avem o paletă largă de opțiuni în aproape orice domeniu și dorință, nu îmi mai trebuie pile la lăptărie să prind lapte pentru copilul sugar. Sigur că sunt mult mai multe alte argumente pro și contra, dar eu doar pe acestea le-am considerat importante pentru mine și familia mea. Din păcate, statul în care trăim are aceeași mentalitate din comunism, nu am evoluat prea mult în cei 33 de ani de la Revoluție. Organizațional și administrativ, sunt conduși de comuniști, mai ales că avem majoritatea politică ordanduită de către elemente din Securitatea comunistă. Hai liberatate! Punctul 8 de la Timișoara ne-ar fi ajutat enorm.

Degeaba ne certăm noi dacă decid alții în locul nostru.


2 ianuarie 2023

Hai cu sorcova cu mine 02.01.2023

    La mulți ani în noul an, să fim sănătoși și plimbați, zâmbăreți și ne-triști, cu râs pe meclă și soare în suflet. Dar e bine că avem și pe afară soare, ieri am făcut pauză de bicicletă și m-am plimbat un pic azi. Băieții mei de pe Strava au băgat numai ture de peste o sută, eu nu am avut timp, biletul de voie a fost mai scurt și nu am insistat. E bine și așa, Nașule. Au fost undeva la 17 grade, poate mai multe la soare. Nu am avut noroc de drum uscat complet, că la umbră nu se zvântase asfaltul, am prins și ceva vânt, dar m-am umflat un pic la bulane, că am vrut să adun kilometri, anul ăsta aș vrea să trag tot la 10 mii, dar rezoluția de An Nou e despre mai mult timp cu familia, deci mai puțină bicicletă. Sau mai exact, mai puține ieșiri dar mai lungi. Ca niciodată, de revelion, nu am avut o listă de doleanțe, bucket list-ul meu e simplu. Timp petrecut cu familia, bicicleta e bifată, vreau doar sănătate. Pentru toată familia. Aș vrea să mă concentrez mai mult și pe muncă, să fiu mai eficient și mai deștept (asta înseamnă că sunt și eu deja măcar un pic!), poate reușesc să câștig mai bine și să facem și mai multe lucruri. Fetele mele au în plan o Turcie, un Roland Garros și Disney la Paris. Eu vreau două ture lungi și două curse măcar, dar mai bine pregătit. Mi-ar plăcea să ajung la o etapă din Turul Romaniei, să vedem pe unde va trece. După cum vezi, se anunță un an liniștit, dar prevăd ceva agitație familială și alergătură din afara spectrului voinței mele. Că mi-e o leneeeeee! Hai că mă opresc, că am de vorbă cu soacră-mea, e în formă și facem politică! Să ne mai vedem cu bine!😀😀😀

Pe la Buda de Prahova.



31 decembrie 2022

Semne bune anul are 31.12.2022

    Hai salutare! Azi am înfrânt. Nu știu ce înseamnă, că nu am avut meci, nici victorios nu mă simt, dar am o senzație de plin și bucurie, am reușit să termin Rapha Festive 500, un challenge ciclist de 500 kilometri în 8 zile. Eu am făcut 580 și am reușit cea mai bună serie de bicicletă de mult timp încoace, adică 10 zile consectuive în șa. Am avut noroc de o aliniere a astrelor în dreptul Moreniului și m-am nimerit într-o conjunctură de porc cu talent de mi-a stat ceasul bun. Am o stare de bine, e revelionul azi și eu mă bucur. Dar nu neapărat că vine Anul Nou, nu vreau să scap de 2022 și nici nu sunt nerăbdător pentru 2023. Sunt liniștit, vreau să am o abordare holistică. Gata, te-am spart. Am auzit și eu cuvântul ăsta prin prezentări și pe la Bloomberg și cred că dă bine la CV. Ideea e că am planuri mari pe toate planurile, doamna mea vrea călătorii și etaj, fata mea vrea de toate, eu vreau bicicletă. Deja o am dar nu am și cașcavalul aferent, dar mă duc la căpșuni si mă scot. Cu această căsuță bifată, zău dacă mai știu ce să îmi doresc pentru 2023 în afară de sănătate maximă. Am de gând să nu mai ies atât de mult cu bicicleta, dar voi încerca să aduc mai multă calitate în turele mele, poate le lungesc un pic și le fac mai rare, astfel încât să stau mai mult timp cu familia. Anul ăsta am făcut aproape două luni de pauză de la bicicletă, am ieșit de 175 de ori și am făcut doar 9,266 km din cei 10 mii doriți. Deși nu mi-am atins target-ul, mă bucur că anul ăsta am ajuns după o pauză lungă și la curse, deși am fost varză cu carne la Pucioasa, la Wall, dau vina pe burtă și nu pe picioare, anul următor o să bifez două curse. Am în plan și o tură lungă până la mare și una până la Balea Lac cu plecare din Târgoviște. Nu mă apuc să scriu aici de planurile familiei, care sigur vin pe primul loc, eu doar am speranțe că va fi timp și de gândurile mele în pauzele de la familie. Mă opresc aici, bucuros de companie și îngăduință, incredibil cât am scris anul ăsta, tot la fel va fi și la anul, cu ceva mai multă substanță, sper, și ceva mai multe zâmbete în articole, că te pierd de coleg de călătorie. La mulți ani!

O mică realizare într-o mare de bucurie.