10 ianuarie 2026

Timpul trece

     Știi bancul cu timpul, da? Că altfel nu ești de-ai mei! Haide bună dimineața la toată tarlaua de oameni buni și cu suflet bun și credință în Dumnezeu. Amin! E 10 ianuarie și am început anul normal. Când aud "în forță", mă ia cu furazolidon. Mereu ianuarie începe încet. Mai ales în cazul meu, de vreo 10 ani îmi iau liber între Crăciun și revelion, uneori și mai devreme, plus că decembrie are doar 3 săptămâni de muncă în realitate, fac pauză bună în iarnă, deci e greu să încep "în forță". Pe bune! Cine are chef să rupă ușa biroului sau tastatura? O luăm ușor, cafea bună, ceai sau fresh de portocale făcut în casă, altfel ne bate Pătraru.  Noi am mai prins și Boboteaza plus Sfant Ion tot libere, de au început englezii să mă facă "spaniol", numai ăia au fieste non-stop. Dar știi ce, muncim atât de mult tot anul, avem nevoie și de libere. Mă știi că am plan de o săptămână liberă pe trimestru, dar nu prea îmi iese. Anul ăsta e la fel, plan de vacanță precisă nu am, că doamna face gândirea. Am noroc că baieții mei sunt permisivi și nu prea contează când îmi iau liberele, doar să anunț din timp și să am o rezervă, back-up. Dacă bubuie ceva, să aibă cine stinge focul. Am treabă azi la traseul de ciclocros, știu desenul dar vreau să văîn primul rând cum e solul, era zăpadă dar e cald și se va topi, rezultă noroi. Sunt pregătit. Și de mozol și de frig la dejte. Săptămâna asta a fost cu familie și muncă, am început ușor șșcoala, ciclismul a luat o pauză mică, lejeră, să adun energie la picioare iar mâine la naționale să rup norma. Suntem peste 100 de participanți, o minune dumnezeiască, sper să mai creștem în anii următori. La categoria mea suntem 6, parcă, dar la start suntem mai multe categorii, am numărat undeva la 40 de suflete. Aglomerație, vericule! Mai multe despre asta pe Crossoutsider. A fost o săptămână plină de evenimente în toată lumea. Venezuela, Iran. De Ukraina nu mai zic, că au fost bombardamente zilnice, dar nu mai e o știre. Lumea iar s-a împărțit în două. Trebuie să alegi o tabără, trebuie să te certe cineva, să te enervezi un pic. Nu mai știm să discutăm, vrem să avem dreptate și nu acceptăm că suntem proști uneori. Sau mai des. Ne place să vorbim despre bubele altora de parcă suntem Sfântul Petru și alegem cine intră în Rai și cine nu. Dar o oglindă nu ne-am lua, să ne discutam pe noi înșine. Noi suntem niște minunați, Dumnezeu a creat lumea pentru noi și prin noi, modele de urmat. Poate de ocolit, că dacă ne luăm la bani mărunți, nu ne mai place de noi. Ipocrizia e o artă și noi niște artiști desăvârșiți. Hai să mai respirăm, numărăm până la 5 înainte să sărim ca găina la muci, mai ușor cu judecata asupra altora, să încercăm să facem bine în jurul nostru și să ne educăm constant spre mai bine și mai frumos. Viața e prea scurtă să ne urâm atât de mult. Știu, nu poți să îți muști limba când îi vezi pe unii cum pozează, indiferent de zona de exprimare. Ne-am radicalizat și tribalizat și canibalizat. Jungla ne-a corupt șînnegrit sufletele. Uneori mă gândesc dacă mai merită să lupt pentru crezul meu într-o lume mai bună sau ar trebui să merg cu curentul și să calc pe cadavre, să îmi fie doar mie bine. E greu, dar nu imposibil. Las aici un gând de speranță și poate peste 20 de ani zâmbesc când văd ce pesimist eram. Hai, Doamne-ajută la toată lumea, urează-mi baftă mâine și să ne vedem cu bine!😀😀😀😀

Nu te apleca.


2 ianuarie 2026

Să fiu în viață!

     Ooooo, gata, suntem pe mod de om nou! Bună dimineațaaaaaa! A trecut capra, sorcova, mai e un pic și ne aruncăm în apa înghețată după o cruce de lemn, să arătăm cât de credincioși suntem. Nu mi-o lua în nume de rău, chiar îmi pare un obicei frumos, pentru temerari și ne-friguroși. Eu aș sări în apa rece doar dacă ar fi un sac de bani sau o bicicletă. Să salvez pe cineva, m-aș codi! Mă rog, a trecut revelionul. Am mâncat, am băut puțin, am fost pe modul "sănătos", deși ne-am întins până pe la 4 dimineața cu muzică și vorbă. Emma a avut o prietenă pe la ea și a fost perfect, nu s-a plictisit cu adulții. La 12 noaptea, afară la artificii și șampanie de copii. Au fost ceva pocnitori, dar mai puține decât în alți ani, m-am bucurat, eu aș vrea să fie cât mai rare ca să nu se mai sperie săracele animale din curți și de pe străzi, dar asta e altă discuție. Am pocnit sticlele de șampanie, am urat toate cele și apoi am întrebat lumea ce își dorește pentru 2026. Unul 10 la matematică, alții să fie sănătate, bunăstare, ceva impliniri. Emma a zis că ea vrea să fie în viață. Atât. Că asta e cel mai important, să fii în viață, ca să le poți face pe toate. O perspectivă interesantă pentru un copil de 10 ani. Dar cred că și noi am ajutat, mereu vorbind despre a ne bucura de viață, de fiecare zi, că toate problemele au o rezolvare și să nu ne dăm peste cap, chiar să ne pierdem sănătatea și viața pentru probleme cotidiene. E bine dacă are gândirea asta, o să treacă mult mai ușor peste orice incertitudini și provocări. Normal că trebuie să acoperi o ditamai lista de "lucruri de făcut", plus toate problemele care îți sunt servite de viată. Voiam să scriu de ieri, dar am fost prins de familie în niște chingi plăcute și nu m-am învrednicit să rup o juma de oră pentru scris. Dar am băgat o oră pentru bicicletă, deși mă mai încearcă niște muci, tot mi-am făcut curaj. -4 grade, răcorică la gioale, dar m-am dat, mai ales că făcusem pauză pe 30 și 31. Ajunge, prea multă pauză strică. Azi e mai cald, spre plus 4, sigur prind încă o oră. Aș vrea 2, dar nu știu cum se vor prezenta membrele inferioare, ele mă condiționează. Când îngheață, bag la depou. Simplu. Nu am reușit să termin cartea lui Paleologu și poate zilele astea trag de mine și o bifez. E scrisă bine, un stil lejer, dar cuvinte grele, trăi-mi-ar DEX-ul, omu' e foarte deștept. O încercare pentru mintea mea ușoară, dar în viață nu facem doar ce vrem, mai facem și în plus. Nu zic că îmi trebuie, dar am nevoie să îmi demonstrez că mă duce capul, măcar cât să citesc o carte scrisă de unul foarte deștept lângă care m-aș simți copleșit și chiar ar fi o provocare să comunic cu el. Am în cap o listă cu lucruri de făcut anul ăsta, le luăm pe rând. Deocamdată, să ne bucurăm de vacanță! La mulți ani, drag cititor, că ești singurul care mă suportă în scris și acceptă plimbările pe câmpii verzi!😀😀😀😀

Cum o fi să nu ai griji?


31 decembrie 2025

Lamulțean!

     Ooooo, ce cafea bună mi-am pregătit azi! Să avem poftă, zic. Bună, desigur. Pe lângă două tone de ceai pe care le beau ca să scap de niște muci, mă bucur de o licoare magică. Am zis să mă apuc să analizez anul 2025, dar parcă nu e nevoie de prea multă muncă și cerneală. Am muncit, da. Am făcut camera Emmei, bună treabă. Am avut ceva probleme de sănătate pe care le-am rezolvat. Mulțumim, Doamne! Slujba a mers bine, lumea e mulțumită de mine, eu sunt mulțumit. Dăînainte. Ne-am plimbat, am bifat două ieșiri în Anglia și una la mare la noi. Slăbuț, dar acceptabil, nu am stat acasă. Dar am fost la concert BlackPink, k-pop pentru Emma, cea mai tare experiență din viața ei de până acum. Bun. Poate la anul să ne plimbăm mai mult, depindem de clasa a IV-a cu evaluări naționale și program de muncă și planurile doamnei cu designul ei. Altă realizare a fost școala de design, s-a lăsat cu bucurie și împlinire, și ceva idei de viitor, vedem ce iese. Bicicleta mea a mers bine, peste 10 mii de kilometri, mi-a plăcut. Am bifat cea mai lungă tură, 300 de kilometri, și am băgat și o urcare completă pe Transfăgărășan, sud și nord. Apoi, mi-a adus Moș Crăciun o bicicletă de ciclocros, ceea ce e o minune, că nu credeam că mai apuc să cresc numărul de biciclete din gospodărie. Mulțumesc, soție! Concediu nu prea mi-am luat, așa că s-au aglomerat toate zilele libere spre sfârșit de an și mai mult am stat decât am muncit. La anul, o să le iau mai din timp. Planurile pentru anul viitor sunt la nivel de discuție, puțin concret, avem școala, munca, designul, un concert Weeknd la Londra prin august, parcă, a luat deja doamna biletele. Eu visez la un calendar competițional care să includă naționalele de șosea din mai/iunie de la Sibiu. Apoi aș vrea să mă înscriu la toate etapele din Cupa României de ciclocros, 5 la număr, poate 6. Dar asta înseamnă călătorit și nu știu dacă fetele mele au chef de plimbări la curse prin țară. Mai e până atunci, am timp să coc un plan. Călătoriile vor fi importante, să vedem cum ne organizăm, să mai bifăm și noi din lista de țări de vizitat. Hai că am pus de un articol normal, natural, văd că și scrisul a mers bine anul ăsta. Mă bucur că am luat decizia de a elimina reclamele de pe crossoutsider și poți citi liniștit și acolo, fără reclame la boli de piele. Gata, zic să avem un an nou mai bun, să fim sănătoși și bucuroși și la pungă groși! 😎😎😎😎

Sfârșit fără început nu se poate.