Mămiiiiiiiiiiiica mea!

     Haide bună dimineața! E gata cafeluța? Eu când aud acest cuvant mă fac mic, mic și rău, și înjur în gând. Nu mai suport oamenii care vorbesc cu diminutive. Citisem undeva că persoanele astea ar avea ceva probleme la mansardă. Pe unii chiar îi cred, zău, dar chiar așa, toate vânzătoarele sunt nebune!? Punguța, bănuții, restulețul, căcăcelul, proștii-proștilor. Mamă, ce m-am răcorit. Stai să vezi de la ce m-am luat! Am fost până la Dedeman să iau ceva de-ale curții, m-a trimis doamna mea în misiune. La ieșire, Fornetti, să ne facem pofta de cocă d-aia congelată și încălzită. "Aveti ficat în foietaj? Avem! Vreau și eu unul!" Plătiți, poftiți, la revedere. Acasă, dă doamna mea să mănânce și gura ei ficat, ia-l de unde nu-i. Era brânză. Nu știu în ce dimensiune ficat înseamnă telemea. La mine în dicționar sunt pe pagini diferite. Fetele care vând și fură la cântar la fornetti (eu știu cum fac ele bani, pot să povestesc) se minunau la niște tiktok cu Insula iubirii și ce femei adevărate sunt acolo. Și ce să vezi, nu erau atente nici la ce lucrau. Mă gândesc acum poate m-au și păcălit la bani, că nu știau ce vindeau și cântăreau. Asta e încă o dovadă că ne tâmpim de tot de la rețele. Uităm și cum ne cheamă, reacționăm doar la anumiți stimuli și mergem teleghidat. Nu mai gândim, nu mai avem simt critic, luăm de bun totul și credem că suntem bine doar pentru că ne zic unii sau alții. Sau nu suntem bine, depinde pe cine întrebi. Vai de noi! Munca merge, școala merge, viața e bună, suntem ocupați și pe plus. A venit toamna, am numărat bobocii, e de bine. Zilele sunt mai scurte, e mai greu să ies cu bicla dupa muncă, totuși nu plouă și mă pot bucura de ture uscate. Am fost în weekend la Turul ciclist al României și m-a plouat cu spume și piatră, dar era cald. Frumos. M-am plimbat și prin Băicoi (Mancuso, vorbeste frumos!), îmi place zona aia, drumuri cu asfalt bun, fără mașini sau câini, pădure, un pic de deal, senzație. Am văzut și câteva locuri de casă, dar eu stau la casă, doar că nu am priveliște de-aia de sus. Noi vrem să stăm la malul mării, așa că nu ne mutăm la deal. Mai am o gură de cafea, bag câteva știri, munca deja e în toi, chiar dacă scriu aici câteva minute, e pauza mea de libertate și rebeliune. Te pup, sporuri să avem și să fim sănătoși! Că tirania vine...

Nu e chiar așa de rău la școală, zău.