Pădurea face bine la suflet 30.12.2022

    Bine că stau la țară și mă bucur de aer curat și verdeață. După ce fumăm verdeața, mergem în pădurea uscată iarna, plină de frunze și crengi rupte pe jos. Am ieșit deja trei zile consecutive la plimbare, alegem un drum de căruțe printre copaci și urcăm cam jumătate de oră, apoi facem pauză, poze și o luăm la vale. Nu ne obosim prea tare, dar la mașină suntem toți roșii în obraji și plini de energie. Nu pot să zic că avem nevoie de mișcare după zilele pline de mâncare de Crăciun, noi așa suntem obișnuiți să ieșim la pădure. De când era Emma la grădinița am început sa ne bucurăm de natură. Îmi luam pauza de masă fix când ieșea după program, pe la 11 și o puneam în scăunel pe bicicletă și la pădure cu noi. O oră stăteam, luam și ceva de mâncare, făceam picnic adevărat. Nu era neapărat cald, ieșeam indiferent de zi, numai să nu plouă. Și studiam copacii, râul, pietrele, aveam noroc și de vietăți, păsări și uneori câte o veveriță. Emma a fost educată să iubească toate animalele și să respecte natura, ne simtim în largul nostru de fiecare dată când ieșim, nu ne trebuie pregătire, zilele astea nu am luat decât apă la noi, că știam că la întoarcere rupem masa în două. Ne murdărim de noroi, alunecăm pe frunze, gâfâim pe porțiunile mai înclinate și ne bucurăm de razele soarelui care se strecoară printre copaci. Ieri ne-a bătut un pic vântul, dar era soare. Azi nu mai era soare, dar nici vânt. 14 grade, vreme bolnav de caldă, dar ce să îi facem, ne bucurăm de ea. Mai ales eu cu bicicleta mea, cum să mă plâng de uscat și căldură!? Mai am câțiva kilometri și completez challenge-ul Rapha Festive 500, nu l-am terminat azi, îl fac mâine, că a făcut doamna mea, pupa-i-aș suflețelul, un program care să includă și bântuiala mea prin zonă. Așa că nu e stres, deloc. 

    Mâine nu mai pupăm pădure, vine revelionul și nu prea avem chef de ieșit. Dar nu simțim febra pregătirilor ca în alți ani. Sunt liniștit, o să stăm acasă, nu am mai plecat la munte, a avut soția un gând dar l-a lăsat în urmă. Aia e. Parcă nu aveam chef de umblat și bagaje. E bine și acasă. Îl facem în familie, cu băutură și bătaie, în dulcea tradiție românească. O să avem focuri de artificii de la tot orașul, ieșim afară, bem șampanie de copii și ne pupăm cu urări și gânduri bune. Câinii, săracii, vor fi adăpostiți în hol, că se sperie rău de la bubuituri, chiar dacă mor de cald înăuntru, le e mai bine acolo decât în cuștile lor. Acum mă duc să ajut la salata boeuf, că și așa nu am făcut nimic zilele astea. Am fost în cantonament la medie inălțime la Moreni, e posibil să continui și în prima săptămână din 2023. Dacă nu apuc să mai scriu și mâine, hai la mulți ani cu sănătate, să ne vedem cu bine și în 2023. 😀😀😀😀

Gustari amuzante, o activitate de vacanta.

Cea mai nebună cursă 29.12.2022 (II)

    Bună dimineața, ți-a crescut mustața? Era să fac o rimă cu "mătreața" dar o las pe altădată. Azi e pe plus. Totul. Vremea, sufletul, mintea, ochiul, bicicleta. Ptiu să nu mă deochi. M-am trezit cu noaptea în cap și e mare. Am idei de scris și mă plimb între ele ca o curcă în călduri. Aseară am urlat de nebun prin casă că m-am uitat la cursa de ciclocross de la Diegem in Belgia, în nocturnă și cu peste 15,000 de oameni pe margine. O nebunie de cursă, e puțin spus. Nu am cuvinte să exprim tot ce am simțit aseară. Start normal, chin prin noroi, mulți concurenți pe traseu. S-au desprins trei, Wout cu Mathieu și Pidcock. Restul se băteau pentru locuri minore. Podiumul era jucat, se mai amestecau doar ordinea și avansul. Un traseu rapid, urcare și coborâre, dar și porțiuni de noroi și mai ales nisip, unde Mathieu reușea mereu să se depărteze binișor. El a câștigat ultimele 6 ediții, și cumva e favorit. Dar Wout nu se lasă, e un câine nebun, trage de el și moare în roata olandezului. Pe unele porțiuni reușește să fie mai bun și egalează cumva situația. Pidcock e un fel de intrus, dar nu îl putem exclude din calcule. Pe la jumatea cursei pare ca MvdP o să câștige din nou, Wout a picat pe trei și se chinuie de mă doare pe mine. Cred că a calat motorul și îmi vine să nu mai privesc, citesc chestii pe net și doar ascult. 

    Frate, ești nebun, în tura următoare reușește să se refacă și recuperează tot timpul pierdut, acum îi prinde și depășește pe cei doi și pune presiune pe ei. Pare că s-au întors sorții în favoarea lui. Mici greșeli ici-colo și Wout reușește să demareze de lângă Mathieu, și îl trage și pe Pidcock, pe care îl folosise mai devreme ca trambulină să îl prindă pe olandez. Un pic de șmecherie de la șosea nu strică. Acum, la bancul de nisip, el e primul și MVDP rămâne în urmă. Ce răsturnare de situație. Publicul e în delir, comentatorii la fel, eu sunt în tavan. Mai sunt 2 ture si Wout se depărtează dar Mathieu îl prinde din urmă și vine si Pidccock. Ultima tură, tot ei trei sunt în față. Dar Mathieu se resimte și rămâne din nou în urmă, se depărtează Wout cu Pidcock la nisip din nou. Înainte de linia de finish sunt 21 de trepte, dar Pidcock alunecă fix înainte și Wout ia o secundă de avans și nu îl mai prinde nimeni. Nu mai e nevoie de sprint în doi, Wout e prea departe și prea hotărât să câștige. Pidcock pe doi, Mathieu vine pe trei. Pe 27 a câștigat Wout, pe 28 tot Wout. NE BU NI E! Cred că e cea mai frumoasă cursă pe care am văzut-o vreodată, mai ales că a câștigat favoritul meu principal. A fost explozie de bucurie belgiană la Diegem, dar am apreciat că specatorii îi incurajau pe toți concurenții. Mai vrem. Chapeau!

p.s. am urmărit cursă pe youtube chiar dacă era și pe europsort pentru că nu îmi place comentariul românesc, e rigid și fără pasiune, ca recitarea unei poezii patriotice pe vremea comunismului.

Minerul meu de suflet.

Cei trei muschetari.

Favoritii mei la ciclocross 29.12.2022

Care pe care.

    Probabil te-am zapacit cu favoritii mei. Eu am in toate sporturile cate un sportiv sau mai multi pe care ii urmaresc cu drag. La ciclism m-am indragostit de Lance Armstrong, cand a castigat 7 Tururi ale Frantei dar i-au fost retrase pe motiv de dopaj si politica. Degeaba, zic eu, si ramane in inima mea ca unul din cei mai mari. Apoi am trecut la Fabian Cancellara, un super-atlet elvetian, multiplu campion mondial de contratimp si castigator de curse Monument. Cand s-a retras el in 2016 am inceput sa caut pe altcineva. Si era iarna, ma uitam la curse in reluare si am gasit din intamplare o cursa de ciclocros. Si se bateau Wout van Aert cu Mathieu van der Poel. Nu mai stiu exact ce cursa si unde, dar de atunci am cautat si vazut toate cursele de ciclocross din ultimii 10 ani. Aveam timp noaptea si in loc de seriale eu urmarem curse de ciclocros. Si asa am inceput sa iubesc acest sport nebun. Exploziv, incrancenat, incordat, intens, murdar, imi pare ca e de ciclisti adevarati, minerii mei preferati. Baietii nu au ramas la ciclocross, si au incercat si alte discipline din ciclism, MvdP la MTB si ambii la sosea. Si a iesit o nebunie de lupta si acolo intre ei. O sa incerc sa adun date legate de numarul de victorii pentru fiecare disciplina, dar nu ca sa vedem cine e mai bun, pentru ca eu tin cu Wout indiferent de numarul de victorii sau de diferenta dintre ei. Intotdeauna am zis ca idolii si idolatrizarea nu se masoara in numarul de victorii, clar conteaza sa fie printre invingatori ca sa imi castige admiratia, ca nu oi tine cu ultimul. Sunt eu destul de ultimul la cursele mele, imi ajunge, ma uit si eu la aia buni. Asa ca bag statistici aici jos, o sa actualizez lista cat de des pot.

Wout van Aer                                    Mathieu van der Poel

78     Ciclocross    147

3 Titluri mondiale ciclocross 4

1 Monument 2

39 Victorii World Tour 40

9 Victorii de Mare Tur 1

2 Tur de 7 zile 1

0 Victorii de Cupa Mondiala MTB 3

0 Titluri mondiale de sosea 0

True gentlemen.