Bine că stau la țară și mă bucur de aer curat și verdeață. După ce fumăm verdeața, mergem în pădurea uscată iarna, plină de frunze și crengi rupte pe jos. Am ieșit deja trei zile consecutive la plimbare, alegem un drum de căruțe printre copaci și urcăm cam jumătate de oră, apoi facem pauză, poze și o luăm la vale. Nu ne obosim prea tare, dar la mașină suntem toți roșii în obraji și plini de energie. Nu pot să zic că avem nevoie de mișcare după zilele pline de mâncare de Crăciun, noi așa suntem obișnuiți să ieșim la pădure. De când era Emma la grădinița am început sa ne bucurăm de natură. Îmi luam pauza de masă fix când ieșea după program, pe la 11 și o puneam în scăunel pe bicicletă și la pădure cu noi. O oră stăteam, luam și ceva de mâncare, făceam picnic adevărat. Nu era neapărat cald, ieșeam indiferent de zi, numai să nu plouă. Și studiam copacii, râul, pietrele, aveam noroc și de vietăți, păsări și uneori câte o veveriță. Emma a fost educată să iubească toate animalele și să respecte natura, ne simtim în largul nostru de fiecare dată când ieșim, nu ne trebuie pregătire, zilele astea nu am luat decât apă la noi, că știam că la întoarcere rupem masa în două. Ne murdărim de noroi, alunecăm pe frunze, gâfâim pe porțiunile mai înclinate și ne bucurăm de razele soarelui care se strecoară printre copaci. Ieri ne-a bătut un pic vântul, dar era soare. Azi nu mai era soare, dar nici vânt. 14 grade, vreme bolnav de caldă, dar ce să îi facem, ne bucurăm de ea. Mai ales eu cu bicicleta mea, cum să mă plâng de uscat și căldură!? Mai am câțiva kilometri și completez challenge-ul Rapha Festive 500, nu l-am terminat azi, îl fac mâine, că a făcut doamna mea, pupa-i-aș suflețelul, un program care să includă și bântuiala mea prin zonă. Așa că nu e stres, deloc.
Mâine nu mai pupăm pădure, vine revelionul și nu prea avem chef de ieșit. Dar nu simțim febra pregătirilor ca în alți ani. Sunt liniștit, o să stăm acasă, nu am mai plecat la munte, a avut soția un gând dar l-a lăsat în urmă. Aia e. Parcă nu aveam chef de umblat și bagaje. E bine și acasă. Îl facem în familie, cu băutură și bătaie, în dulcea tradiție românească. O să avem focuri de artificii de la tot orașul, ieșim afară, bem șampanie de copii și ne pupăm cu urări și gânduri bune. Câinii, săracii, vor fi adăpostiți în hol, că se sperie rău de la bubuituri, chiar dacă mor de cald înăuntru, le e mai bine acolo decât în cuștile lor. Acum mă duc să ajut la salata boeuf, că și așa nu am făcut nimic zilele astea. Am fost în cantonament la medie inălțime la Moreni, e posibil să continui și în prima săptămână din 2023. Dacă nu apuc să mai scriu și mâine, hai la mulți ani cu sănătate, să ne vedem cu bine și în 2023. 😀😀😀😀
 |
| Gustari amuzante, o activitate de vacanta. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu