Liniștea asurzitoare

     Ai prins revoluția? Dar mineriadele? Urăști comuniștii? Bine ai venit in club. Eu mă mir cum mai respirăm, cum ne mai mișcăm în această Românie paralizată de securiști. Am ajuns să fim conduși de copiii și nepoții comuniștilor. Să nu ne mai mirăm că nu suntem pe drumul cel bun ca țară, că nu se întâmplă lucruri bune care să ne convingă să rămânem aici și doar să ne plimbăm spre vest și înapoi, nu să ne stabilim acolo. De tot. Ieri a fost priveghi, în afară de B1 TV și TVR plus un pic de Digi24, toată lumea a tăcut gălăgios în legătură cu Pahonțu de la SPP. Nimeni nu îndrăznește să vorbească. Televiziunile și tribunele oficioase ale partidelor au amuțit. Oamenii politici au amuțit. Bolojan s-a lovit la operație. Nicușor a fugit în Moldova cu treaba mică. PESEDE e la furat. AUR e al serviciilor cu totul. USR-ul a tăcut în plen în afară de Cătălin Drulă care a dat un comunicat, ceva. Oare atât de periculos e nenea ăsta de la SPP încât nimeni nu îndrăznește să îl deranjeze nici măcar cu o floare de întrebare? Păi ce țara mai e asta, dragii mei? Trăim într-un stat capturat complet. Caracatița securistă conduce și reglează toate aparatele de stat, nu mișcă nimeni și nimic în front. Eu zic că am avut mare noroc fiind parte a UE și NATO, că altfel eram Belarus, prizonieri în propria țară, cu viitorul amanetat și copiii sclavi liberi și suverani. În fiecare zi mă încarc cu optimism, cu speranța că se va schimba ceva în bine, dar în fiecare zi primesc o dovadă că nu se va schimba în bine prea curând situația din România. E trist, dar nu e vina noastră, a celor mulți, zău dacă îmi vine să dau vina pe popor. Vai, da, am votat cu Iliescu și cu pesede, dar eu cred că fiecare vot a fost dat pentru o viața mai bună. Nu îi bănuiesc pe toți că și-au vândut votul știind că va fi mai rău, nu suntem atât de ticăloși ca nație. Gândește-te că nu am atacat sau invadat niciodată pe nimeni. În afară de Mihai Viteazu, care era un bandit recunoscut, nu știu de vreun domnitor român care să își dorească teritoriile altcuiva, altele decât cele care ne-au aparținut de drept. Aș da vina pe educație, pe istoria mistificată, pe ticăloșia unora care s-au vrut puternici cu orice cost uman, pe marile puteri care ne-au aruncat de colo-colo, după bunul plac. Din păcate, nu ne-am adunat niciodata sub aceeași umbrelă, să tragem toți în aceeași direcție, mereu s-a găsit câte unul care să fure startul sau căciula. Păi și să mai ai încredere în poporul tău că vrea să fie bine? Nu prea. Să mai vrei să faci sacrificii pentru un bine comun? Nu, nu. Prea multe țepe își spun cuvântul, simt că m-am resemnat și privesc spre alte zări. Asta e soluția mea. Nu sunt patriot, nu sunt român, zi-mi cum vrei, dar e fix problema mea ce aleg și de ce, nu crezi!? Hai că m-am supărat, mă întorc la muncă, mă sună șeful meu imediat și îmi văd de treabă și familie, așa e cel mai bine. Uraaaaaaaaaaaa, am înfrânt!

Domnul Petrov e plin de înțelepciune.