Wout al meu

     Iarna asta nu prea am scris despre eroul meu din ciclism, de șosea sau ciclocros, Wout van Aert. A avut un sezon de ciclocros nu tocmai de succes, când s-a luptat cu Mathieu van der Poel a pierdut aproape mereu, noroc că au fost și curse când olandezul a lipsit și a câștigat el. O singură victorie a obținut în fața lui, fix în ultima cursă, la Benidorm în Spania. Cea mai frumoasă cursă din an, cea mai disputată și spectaculoasă. A avut și ceva noroc pentru că Mathieu a căzut sau a avut probleme tehnice, dar victoria e tot victorie. Și apoi a început sezonul de curse de șosea. Au fost curse pe toate meridianele, Australia, Asia, Orientul Mijlociu, America de Sud, dar toată lumea aștepta cu înfrigurare deschiderea sezonului in Europa. Si a început cu niște curse mai mici în Spania. A fost Clasica de Almeria unde l-a ajutat pe colegul Olav Koij (da,da, așa se citește, stai liniștit). să câștige. Apoi a venit Clasica de Jaen, unde pornea ca mare favorit, dar a făcut pană fix când se încălzeau treburile și nu a mai putut reveni în frunte. Dar a terminat pe ultimul loc, nu a abandonat și îl respect pentru asta. A urmat Volta ao Algarve în Portugalia. Aici s-a prefăcut că merge pentru general, dar doar a vrut să se testeze. A reușit o victorie la sprint în etapa a 3-a, dar nu s-a putut bate la clasamentul general, câștigat de belgianul Remco Evenepoel. Apoi a fost pauză până la deschiderea oficială a sezonului de clasice pe pavate în Belgia. Omloop het Niewsblad (nume de ziar) a fost pe 24 februarie. A câștigat slovenul Jan Tratnik, colegul de echipă al lui Wout. El a venit doar pe trei, dar a dat semne de formă bună și semnele au devenit realitate a doua zi, pe 25, in Kuurne - Brussels - Kuurne, unde s-a impus din evadare. Nu a avut rival la sprintul în trei, dar faptul că a fost în evadare a arătat că e pe drumul cel bun spre o pregătire fizică exemplară pentru marile curse de anul ăsta. E prima oară când caștigă la Kuurne, bravo lui. 

    A hotărat să rateze niște curse mari doar pentru a încerca să câștige Turul Flandrei și Paris - Roubaix, două monumente care îi lipsesc din palmares. Mâine e Milano - San Remo, primul monument al anului, pe care Wout l-a câștigat o dată, așa că nu se mai complică. Am impresia că a schimbat tactica și anul ăsta vrea să se concentreze pe el, pe rezultatele lui, să scrie el istorie, nu să îi ajute pe alții din echipă să o scrie, așa cum a făcut în anii anteriori când se sacrifica prin Turul Franței. Pe lângă aceste două monumente, anul ăsta vrea să fie bun și la Jocurile Olimpice (am înțeles că Olimpiadă e incorect spus) de la Paris. Și campionatele mondiale din Elveția. Eu îi simt lipsa, nu îl văd în cursele în care de obicei alerga, dar încerc să îl înțeleg și îl susțin la greu. Haide, Wout, fă-ne mândri!😀😀😀😀

Wout și măgarul pentru locul I din Kuurne.