Sambata, 28.09.2013, intre 2 sesiuni de mers la Pucioasa
cu masina pentru a cara niste lemne, am incercat sa dau o tura de 47 km pe traseul
de la Chindia Challenge. Apa, hrana, somn, toate bune si la locul lor. Inainte
sa ies pe usa, am zis ca e pacat sa plec la mine cu camera, pompa si petice, ca
"e" grele la cantar, dar mai ales la urcari, asa ca am plecat
"gol pushca" la antrenament. Nu l-am mai deranjat pe tartorul de Cristian
Andronache, stiam ca nu e pe plus cu sanatatea, asa ca m-am furisat
afara din oras.
Pana
la iesirea din Targoviste, dau peste 2 popi. "Sa va beep beep beep beep!
Ca din cauza voastra beep beep o sa am eu probleme, beep beep beep!"
Scurtul dialog a fost de fapt monolog. Stiu ca la plecarea la drum nu prea e OK
sa intalnesc popa, dar am dat inainte. O scurta incalzire de 5-6 km, apoi
inapoi la Mol si START.
Traseu
pe alee, apoi Gura Vaii, coborare spre Viforata si apoi pe langa Manastire
spre... Spre mama dracului, ca am facut pana. J J
Si de unde pana mea sa scot acum camera de rezerva sau petice?! Probabil din
mintea mea bombata. Si mi-am adus aminte de popi! Sa ii beep in beep! Noroc ca
nu am mers decat vreo 500 m de la manastire, asa ca nu am carat prea mult la
bicla. Telefonez la 112, sectia Depanare. Raspunde tata. J Vine
in 15-20 minute.
Ma
asez picior peste picior in statia de autobuz din fata manastirii, si incep sa numar frunzele care
se incapataneaza sa cada. E totusi septembrie, mai au de stat. Trece un Neica
Nimeni, se ia de pana mea si se aseaza langa mine. El, cu chef de vorba. Eu, cu
chef de ma-sa. J J Dupa
5 minute de povesti cu pamanturi ale manastirii si blaturi ale primarului cu
Maica Stareta, se hotaraste sa plece, nu eram bun de ascultator. La un moment
dat, o maicuta trece pe strada, cu ceva sacose, spre Manastire. Zic
"saru'mana", raspunde cu "buna ziua" si se opreste. Zic:
"Hait, am pus-o! Ma vede in colanti si ma afuriseste, ca, vezi Doamne, le
atrag spre pacat pe gagici.., pardon, maicutele care ar saliva la viata de
afara!" Da' de unde! Ma intreaba de unde sunt, daca am venit la Manastire
(nu am mintit si am zis ca am plecat la plimbare), apoi ma intreaba cum ma
cheama. Ii zic, iar raspunsul a venit ferm, dar foarte blajin: "O sa ma
rog pentru tine".
M-a
inmuiat. Si parca toate grijile au disparut. Nu le am pe astea cu mersul la
biserica, zic eu ca,cred in Dumnezeu, dar modul in care femeia aia a zis ca
o sa se roage pentru mine, total dezinteresat, m-a dezarmat complet. Am uitat si de
pene, si de traseu si antrenament ratate. Nu mai zic ca rezerva pe care o caram
de obicei la mine si pe care mi-a adus-o tata era perforata in 3 locuri. Si era
nou-nouta! Tot din cauza popilor, beep-ui in beep sa-i beep!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu