Clasicele on-line

     Cele mai frumoase curse posibile au fost amânate sau anulate. Un coșmar devenit realitate în materie de ciclism. Nu se termină lumea, mai sunt primăveri, dar realitatea asta nu îmi convine. Așa că mutarea curselor în mediul virtual ar fi trebuit să reprezinte un compromis digerabil. Am cursa pe youtube, Turul Flandrei în stare de urgență. Uite aici clipul. O mână de cicliști Pro care vor alerga în casele lor, uniți într-o cursă virtuală care să imite ultimii 31 de km din cea mai frumoasă întrecere a primăverii. Faptul că "aleargă" și Wout van Aert, unii din favoriții mei oriunde și oricând face cursa și mai atractivă. 

     Am dat play și pause de mai multe ori. Mintea mea încearcă să accepte noul format de întreceri, cumva eu am această obtuzitate la nou, mai ales când e vorba de știință și tehnică. Nu m-am împăcat niciodată prea bine cu realitatea virtuală, cu ideea de a trăi experiențe inoculate, induse. Am experimentat o singură dată la un parc de distracții și a fost ciudat. E de încercat, dar nu de trăit așa. Sau mai ales de concurat! Sunt atâtea implicații, condiționări, variabile care trebuiesc luate în calcul, îmi bubuie capul deja. O să încerc să o iau ca atare, fără nicio complicație mentală legată de cine ar putea să trișeze și cum, să fie cursă și distracție! (pauză de scris cât mă uit la cursă) 😃😃😃😃

     La naiba, fac transcriere live, mă uit la înregistrare și scriu. Cam ca la desene animate, zău așa! Dacă nu ar fi și imaginile vii cu oamenii călare pe biciclete și turbo-trainer, nu ar avea niciun farmec. Nu mai zic că trasmisia tv suferă grav, se blochează imaginea și ăștia de la GCN au ratat vreo 15 km, nu știu dacă e vina lor. Așa că am schimbat și mă uit aici. Comentariul e cât se poate de valabil, dar se simte că e ceva inedit și pentru ei. Imaginați-vă cum ar fi să comentați live un episod din Tom și Jerry. Exagerez, desigur, dar e complet ciudat. Nu vreau să zic nepotrivit, că mă acuză lumea că nu mă adaptez la vremuri, dar am și eu o rezistență la schimbare, poate mai mare decât a altora. Nu-i bai, chiar dacă sunt epicentrul blogului meu, sigur că ai trairi asemănătoare și nu mi-o iei în nume de rău.

     Ce tare să îi vezi pe oameni cum merg pe trainer și se ridică din șa! Ajută enorm de mult adăugarea imaginilor cu cicliștii din lumea reală, lângă desenul animat cu traseul și grupul de concurenti. Mai apar uneori și imagini cu traseul real. Mintea procesează imaginile, transmite semnale contrarii. Să mă bucur că mă uit la curse!? Să plâng că trăim virtual plăcerea maximă legată de ciclism!? 

      Sunt vremuri atât de ciudate, atât de încordate și nesigure, mâine e foarte departe, iar azi e foarte nasol. Cursele de ciclism intră într-o nouă eră. Și noi la fel. Cred că trecerea a fost mai bruscă decât ne doream. Cu cât de adaptăm mai repede, cu atât stresul e mai mic. Desigur că te poți opune, că tu vrei curse normale, unde să stai pe marginea drumului și să vezi plutonul cu preferații tăi trecând în viteză. Cum mai faci rost de bidoane!? Cine mai face pană!? Iar cu vântul lateral ce facem!? Cu piatra cubică!? Sau nisipul de pe traseu!? Sau ploaia, frigul sau căldura!? 

     Poate prea multe griji pentru ceva trecător. Dar daca nu o să treacă!? Imi trebuie și mie smart-trainer ca să pot concura on-line. Iar turele mele pe trainer încep sa fie din ce în ce mai obositoare. Mai ales că nu știu pentru ce mă antrenez. De ce mă antrenez în continuare!? Răspunsul meu preferat: de tâmpit! Hai cu turbo-trainerul, Moșule!

Transmisii cu ciclism de rit nou

P.S. ai observat deja că nu am zis nimic de câștigător, poate pentru că nu a fost Wout, sau poate pentru că nu am acceptat acest format. Deocamdată...