Multă plictiseală, dom'le, bag bicicletă cât de des pot, la tv nu e mare lucru, deși la cât de bolovan cu Alzheimer sunt, toate reluările sunt curse noi pentru mine (nu râde, chiar nu țin minte cursele și le văd ca prima oară!). Deci rămâne mai puțin timp de documentare pentru articole pe blog. Știu că vrei mai mult de la mine, știu ca pot, dar, hmm, nu prea îmi vine. Că e greu cu subiectele, nu îmi șade bine să înșir căcaturi (mai mari decât până acum). Dar mai găsesc subiecte interesante, analize pertinente și comentarii benefice pe care să le iau în bășcălie și să îmi distrez țiglele plictisite. Bântui pe net când și cum pot, nu ca să caut subiecte, că doar nu câștig nimic cu blogul, dar mai dau peste câte o chestie care pare interesantă. Problema cea mai mare e că îmi pare că unele deja sunt dezbătute, dar am citit eu undeva pe net (deci e sigur adevărat) că e bine să reiei subiectele. Ei zic acolo că poți da copy/paste la un articol vechi și dai înainte cu tupeu, dar nu sunt chiar așa de zăbăuc, parcă nu îmi vine să prostesc lumea. Deci trebuie să vin cu idei noi despre subiecte vechi, abordări diferite, de o să ajungi să te întrebi ce părere am cu adevărat despre un subiect dezbătut de 2 ori în 3 feluri. Bălăceanca scrie la mine la adresă, deci nu e de mirare nimic, nici că îmi pică scuipat din gură, nici că am o atingere de geniu. Atunci când un geniu pune mâna pe mine, desigur.
Se vede din ce am scris mai sus că sunt plictisit tare. Atât de tare încat am început să citesc articole despre nutriție. De parcă la varsta mea o să ajung să alerg pentru vreo echipă World, Pro sau Continentală. Sigur că e importantă nutriția, dar, hei, încerci să mănânci bine și dacă nu alergi după cai verzi pe două roți, nu e ca și cum bagi în tine fără să te doară la coccis. Deci subiectul ăsta nu va fi dezbătut de mine, oricât aș citi și aș încerca să îl iau în balon, că nu îmi pare bun de miștouri, deși mi-ar plăcea să-ți văd reacția când îți zic să bagi orez negru și chinoa de te caci fără moț! Să lăsăm asta în seama nutriționiștilor, că e plin netul de oameni cu diplomă în toate domeniile, fără a fi neapărat peiorativ la adresa vreunuia! Libertate, dom'le, nu cenzură! Să curgă cerneala pe net, zic!
Așa că în plimbarea mea pe net am gasit un articol despre beneficiile ciclismului asupra sănătății noastre, am băgat și eu o părere despre asta aici. Dar văd că băieții o ard mai profi pe Cycling Weekly, mai profi față de alții, nu față de mine, că nu suportă comparație. 😄😄😄
Primul beneficiu pe care îl atacă e bunăstarea mentală, eu așa am tradus din engleză, poate ar merge mai bine sănătatea mentală. Într-adevăr, ajută mult la căpoc să poți să refulezi prin pădure, să storci sudorii pe urcări grele și să te secătuiești de orice strop de negativ și când ajungi acasă să poți să nu îți bați familia, e mare lucru. 😄😄 Dar nu e ca și cum devii subit sănătos la cap dacă dai 2 pedale, știu atâția nebuni pe două roți că mă mir cum au luat permisul de conducere! OK, te mai răcorești, nu cazi în depresie că sunt substanțele alea de le secreți când faci sport și mai uiți de belele, dar dacă ai probleme mari, mergi la doctor, fratele meu, că faci nefăcute și pe bicicletă! Jur! 😄 Pot doar confirma că după turele cu bicicleta sunt mai mereu pe plus, ca energie și dorință de viață și bucurie de tot!
Pe doi e slăbitul. Da, da, dacă tu consumi prin efort mai mult decât pui în farfurie, clar slăbești. Stiu puține cazuri în care biciclistul nu a slăbit, poate că mânca mult mai mult decât consuma. Și pe bicla mergea încet, nu trăgea. Altă explicatie n-am! Deci bagi biclă, bagi și mâncare. Dar nu bagi și kile la cântar. Eu zic că merită!
Ciclismul întărește muschii. Și nu doar de la picioare. Spate, umeri, gât, abdomen. Mai greu însă cu brațele, cei mai mulți cicliști au viza de flotant pe Somalia, zici că ridică doar furculițe de plastic. Sunt și cicliști cu brațe puternice, mai ales la mtb, dar noi ăștia de la șosea folosim brațele doar ca să apăsăm pe buton la garmin și să schimbăm vitezele. Mai încercăm să dregem busuiocul pe timpul iernii când mai găsim ganterele de 200g ale soției și ne prefacem că facem stretching, când de fapt tragem de fiare! Râzi, nu-i așa!?
Ai parte de mai multe mic-dejunuri. Pentru un mâncău ca mine, ăsta era primul beneficiu. Eu am 7 mese pe zi, cu ceva fructe și dulciuri între, și o bere, și cola, la naiba, Gourmet e numele meu din apa de botez. Cică te scapă de vina pe care o resimți când bagi ca spartul în tine și nu te simți ca bulimicele de pe catwalk care își vâră dejtele pe gât după ce bagă un burgău la Mec. Noi ne suportăm mai ușor când ne îndopăm cu orice, că doar consumăm pe bicicletă, nu-i așa!? Hai cu cateringul, trăi-ți-ar, că mi-e foame! Iar!
O sănătate mai bună a plămânilor. Ca să susții un mers alert pe bicicletă ai nevoie de aer, mult aer. OK, am zis deja că mâncăm mult, dar mai și respirăm, da!? Știu că sunt cazuri de navetiști care inhaleaza gazele de eșapament, dar au făcut niște cercetatoare britanice teste și cică ești mai expus la poluare ca șofer decât ca biciclist. Deci, nu ne înnegrim plămânii mergând pe biclă, suntem bine. Dar te rog să nu fumezi, că îmi strici articolul!
Scad șansele să faci cancer sau să ai o boală de inimă. La naiba, păi am auzit că poți face buba la testicule de la mers pe bicicletă. Ce să mai cred!? Cumva, eu zic că dacă e o statistică, să ne orientăm după ce zice ea. Crede și nu cerceta, ia-o de bună! 😄😄
Ciclismul are un impact negativ mai mic asupra corpului, comparat cu alte sporturi. Vezi, de aia nu îmi place mie să alerg, că mă dor gleznele și genunchii! Clar că te poți accidenta și pe bicicletă, dacă nu ai poziția corectă, se lasă cu dureri la spate, gât, buci, chiar și genunchi și glezne. Dar totuși, te expui mai puțin pe bicicletă decât dacă alergi! Plus că eu cred că dacă ai 100 de kile în viu, bicicleta ar fi recomandată, să nu rupi oasele și încheieturile! Și bașcheții, desigur! Totuși, când bagi doar biclă, oasele nu mai capătă rezistența dorită, deci e indicat să mai faci și alt tip de efort, să nu te spargi ca un bibelou când aluneci pe un asfalt umed și doritor de îmbrățișări calde!
Ciclismul ajută la dezvoltarea capacității de orientare. Scuze, pauză de scris, tocmai am fost orientat spre sconcșii mei de ciclism pe care i-am spălat în sfârșit, sper să îi mai recunosc. La fel ca tricoul cu Metallica. Unde eram!? Aaaa, gata, la orientare. Cred că mai degrabă te ajută să cunoști locuri noi de unde e musai să te întorci acasă, la familie, la familia ta, nu alta, daaa!? Mai poți apela la un garmin sau ceva cu gps și te doare la antena de satelit unde mergi și cât, ăla te aduce acasă, dar fii sigur că îl ține bateria îndeajuns de mult.
Dormi mai bine. Clar. Dacă nu ești nebun și pierzi nopțile aiurea, că numai somn bun nu e ala. Nici nu dormi ca un ciclist de la 8 la 6 dimineața, că doar nu ești profesionist, dar e musai să te odihnești. Greu de realizat, adorm de obicei dupa 11, chiar 12 noaptea, așa că turele matinale sunt cam moi și răsuflate, că eu am ochii cârpiți de nu văd segmentele sau viteza medie.
Crește performanțele creierului. Cumva, devii mai deștept. Eu sunt dovada clară că nu e chiar așa. Sau, cine știe, poate nu merg destul de mult cu bicicleta!? Mă rog, ideea e că exercițiile fizice, mai ales ciclismul, îmbunătățesc circulația sângelui iar creierul beneficiază de capacități sporite datorită acestui fapt. Cică ești mai deștept cu până 40 la sută! Sper să nu mă credeți pe cuvânt sau să mă luați prea în serios, dar cred că ați înțeles ideea că o circulație mai bună duce la un răspuns mai rapid în cenușiu. Și cică în timp, ciclismul reduce sansele de apariție a demenței. Deci, dragă soție, să nu mă mai faci dement, că nu sunt, că doar mă dau cu bicicleta, daaa!?😄😄😄
Crește îndemânarea și gradul de conștientizare și îmbunătățirea percepției asupra mediului înconjurător. Nu e ca pe o bicicleta de interior, înveți să iei curbele, să te așezi pe agregat astfel încât să nu te verși aiurea, începi să simți mașinile care vin din spate și nu te mai sperii ca o fetiță de șoricelul cel rău, ești mai atent la tot ce te înconjoară și mai prevăzător, că pe bicicletă ești mereu în gardă, mai ales în trafic sau prin pădure pe vreo coborare mai rapidă. Nu își dorește nimeni cicatrici și daune la biță, deci învățăm să ne dăm, Cum mi-a zis mie un ciclist cu experiență când m-am împrăștiat ca un stol de ciori prinse la furat grâu: întâi înveți să mergi, apoi înveți să mergi repede. Eu am luat-o invers! Și pe jos am ajuns! Rușinică! Eu cred că îmbunătățirea abilităților nu te ajută doar la ciclism, ci și în viața de zi cu zi. De exemplu, zilele trecute era să mor când s-a rupt o creangă cu mine în vișin și am avut prezența de spirit să mă agăț de niște alte crengi și am evitat la dulceață (nu mustață) kom-ul pe coborârea din vișin. Mersul pe bicicletă mi-a salvat cocoașele! 😄😄😄
Întărirea sistemului imunitar. Da, da, nu mai ai muci la nas de cum vin lunile cu "R", sau când ieși din marea rece și dârdâi ca un iepure curentat. Răcești mai rar, sigur. Frate, dar și când te prinde flama, zaci cât pentru toate dățile când ai evitat răceala. Dar tot prefer varianta asta! Sunt cea mai friguroasă persoană din lume, dar tot ies la minus "ț" grade, nu mor când e rece, chiar de prefer căldura. Îmi îngheață extremitățile de nu reușesc să mă descalț la intrarea în casa, dar nu mor, sunt tare, nu răcesc, chiar de am muci și în bidonul de pe biclă, nu îmi simt deloc cele 20 degete, am furnicături peste tot, dar trec peste. Și mă mai dau o dată. Totuși, știința ne zice că imediat după efort, sistemul imunitar e slăbit, dar cu recuperarea potrivita, ești ferit de nasoale.
Ultima e cea mai tare. Ciclismul îmbunătățește viata sexuală. Am râs și eu! Acum, nu știu ce să zic, în cazul meu nu a existat o creștere substanțială a performanțelor, nici periodicitatea nu a beneficiat cumva de pe urma vieții mele de ciclism, pipi fac la fel de des, deci la naiba cu acest beneficiu, pe mine nu mă ajută deloc!😄😄😄😄😄
Mai era scris un beneficiu legat de viața socială, dar și aici eu zic "pas", că ies ca lupul singuratic, zici că mi-e teamă de oameni, nu socializez ci mă izolez, parcă îmi scade media de mă văd cu lumea! Noroc că mă acoperă covid și îl bag ca motiv să nu mă văd cu alții, că mă arată lumea cu degetul. Ori poate zic că mă cred prea important să mă dau cu muritorii de rând? Eu fiind, nu-i așa, un semi-zeu olimpian cu câteva titluri mondiale la activ și niste zeci de ani de experiență în șa! Mucles, Mancuso!
Pfuuu, e al doilea articol azi, ce ai pus, doamna mea, în salata de vinete!? Să mai faci, că scriu o carte! Și ce dacă n-o cumpără nimeni, scriitor mă voi numi! Chiar, cum ar fi!?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu