Hai bună dimineața și ura la toată lumea. Nu cred că au trecut atât de multe zile de când nu am mai scris nimic. mă, dar nimic, știi ce-i aia?! Ni mic. Zero inspirație, zero voință să o caut, zero gânduri de pus pe foaie. Au fost câteva tentative ușoare de încercări, total greșite dacă nu au meritat efortul. Au fost multe chestii pe care le-am văzut și le-am gândit, dar nu am avut pornirea. Azi, gata, m-a lovit. Îmi place să urmăresc clipuri pe youtube cu băieți care se dau cu bicicleta. Am scris "băieți" pentru că am observat că dacă e un clip făcut de o fată/femeie sau mai multe, nu rămân interesat de poveste. Prea lacrimogen, prea tras de păr în legătură cu "girl power", mă ia cu greață. Nu mă consider misogin, dar sunt lucruri la care nu achiesez. Așa cum mi s-a întâmplat și acum, de dimineață. Pe youtube sunt multe clipuri de promovare a diferitelor mărci de biciclete sau echipament sportiv. Frate, și unul dintre ele, cu Pas Normal Studios, m-a făcut să explodez. Parol. Niște băieți și fete din Germania fac un fel de tur al unor podgorii. Și toți zâmbesc și se bucură de viață și îmi povestesc că ei merg cu bicicleta pentru că iubesc natura și să meargă alături de prieteni și că doar despre asta e vorba, nu contează competiția. Toți arată impecabil, haine țiplă, încălțări imaculate, bicicletele, scoase din cutie. Băi baieți și fete, păi voi ieșiți o dată pe an când e soare și o ardeți eco-friendly, ipocriților. Nu zic că nu e bine să arăți impecabil într-un clip de promovare, dar ce m-a lovit pe mine e că deși ei spun că nu urmăresc performanța, toate bicicletele sunt cele mai scumpe modele, care au o groază de chestii care tocmai performanța o au în vizor, nicidecum "flower power" sau "să vizităm niște situri arheologice că e la modă". Prea multă ipocrizie strică la stomac, oricâtă lămaie sugi. Am început să nu mai suport marketingul ăsta agresiv și mincinos, sper că lumea va începe să își schimbe prioritățile și să apreciem mai mult sinceritatea și adevărul, nu baloanele de săpun luate de vânt.
Azi plouă, dar am trainer. Ieri am reușit să ies de două ori, o dată la Moreni și o dată la Târgoviște. Nu am plănuit, dar s-a nimerit super-bine, am adunat kilometri și mi-am făcut damblaua. Am fost și la mamaia mea care anul ăsta face 90 de ani. Mânca-i-aș eugeniile! I-am băut cafeaua și am băgat și o pungă de turtă dulce la ghiozdan, am vorbit și ne-am bucurat de vizită. Seara am stat cu fetele mele, am văzut ceva ciclocros înainte de somn și ne-am delectat cu plăcintă cu mere. Am zis că anul ăsta nu mai trag atât de mult să ies cu bicicleta și totuși, cumva, am reușit cel mai bun început de an din punct de vedere al distanței, dar știu că vor veni și perioade mai aglomerate și bicicleta va fi pe planuri secundare. Am și avut noroc cu vremea asta de primăvară care mi-a permis să bântui fără apă la obraji. Dar cel mai mult și mai mult am avut noroc cu biletele de voie de la fetele mele. Ce să îți mai dorești!? Hai să aveți o mini-vacanță de neuitat. Eu muncesc mâine. Fraier! 😀😀😀
 |
| Când n-ai trainer, te uiți pe geam. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu