Cum să-ți îngrijești bicicleta în 10 pași

     Mă gândeam că ar fi mers să adaug la titlu "pași de pitic", dar era prea mare. Știu că sunt multe articole pe net și sub net, dar am zis că nu strică să aberez și eu un pic pe tema asta. Și zău dacă nu o să găsești cel puțin un lucru pe care nu îl știai. Faptul că nu știu să scriu e primul dintre ele. Dar, hei, nu e doar despre mine aici, să începem articolul, zic.

     Nimic nu e mai frumos și mai rapid ca o bicicletă curată. Unii își botează agregatele, căluții, amantele, armăsarii, bijuteriile, cazanele sau caloriferele în fel și chip. Eu am început să le dau nume bicicletelor ca să pot ține o evidență a kilometrilor parcurși cu fiecare, nu ca să le alint. Strava îmi cerea să trec bicicleta cu care mă dau, și parcă "bicicleta 1" sau "bicicleta 7" nu oglindeau egoul insuficient de balonat. Așa că am găsit "Milanista", roșu-alb-negru, sau "KOM hunter" pentru aia de contratimp, chiar dacă nu am luat niciun kom cu ea, dar e altă poveste. Ideea e că botezată sau nu, adorată sau doar folosită, bicicleta cam are nevoie de întreținere. Părerile sunt împărțite în legătură cu spălatul cu apă, dar toată lumea e de acord că nu e bine să o speli cu jet puternic. Stai așa, că am început să vorbesc despre pași, dar nu am încheiat introducerea. Mai voiam să aberez un pic în legătura cu cei care nu își îngrijesc bicicletele deloc, dar am scris despre asta aici. Tot acolo am vorbit și despre cei care le țin de bibelou, dar până la urma e pana lor, în pana mea, deci mucles. E nevoie de un pic de atenție și îngrijire, nu neapărat dragoste, la naiba. Gândește că e mai ieftin să cureți decât să schimbi. Și aici mă refer în special la angrenaj și părți în mișcare, consumabile. Descriu mai jos niște banalități, dar foarte eficiente prin simplitatea lor.

1. Spală și curăță bicicleta. Ce simplu sună! Poți folosi o găleată de apă cu ceva săpun, un burete sau o cârpă, sau dacă ai chef, investești într-un kit adevărat, cu tot felul de perii și substanțe degresante. Lumea știe că motorina curăță lanțul cel mai bine, dar te și faci ca un mecanic într-o zi de salariu!

2. Umflă-ți, naibii, cauciucurile! Zău!? Păi mie îmi zici!? Sunt atât de disperat să nu pierd watt-i din cauza gumelor moi, că și la mtb mă duc cu ele beton de-mi pică plombele la orice pietricică. Dar, hei, așa sunt eu, pe tratament! Ideea e că un cauciuc bine umflat e mai puțin predispus la pene, împingi mai ușor în pedale. Și când le ai umflate bombă, să vezi cum iei curbele cu genunchiul jos, Rossi scrie pe tine. Dacă e uscat, desigur, că pe umed te împrăștii pe asfaltul lucios ca un stol de fluturi loviți de tornadă. Pârtieee! Presiunea în roți scade, așa că e bine să o ții sub control, înainte de fiecare ieșire, mai ales d-aia lungă. Ia o pompă de la Decathlon cu 50 de lei și-i bagi câți bari scrie pe el. Sau, dacă nu ești tâmpit ca mine, între limitele indicate pe marginea cauciucului.

3. Verifică-ți saboții! Cum "care saboți?"!? Mai sunt și alte feluri!? Eu îi știu doar p-ăia de frână, la naiba. Cum să zic ca să nu te superi!? Frate, dacă pui frână și totuși treci și de a doua intersecție, e cazul să schimbi saboții. Toți au o limită peste care nu e bine să treci. Că ajungi la șuruburile care îi țin pe clești și strici jantele, zău! Nu e o treabă dificilă, dar îți trebuie ceva răbdare, că nu se așează din prima. Plus că dacă nici roata nu e perfect dreaptă (formulare greșită, toată lumea știe că roata e rotundă, dăă!) o să îți ia ceva să ajustezi frânele fără să atingă în mers. Iar pe urcări, când apeși în pedale, o să atingă și mai tare. Și dacă mai ai și probleme cu acoperișul, clar pierzi watt-i când se freacă aiurea. Am zis "dacă".

4. Reglează frânele gălăgioase. La mtb sau cursiere cu frâne pe disc, reglezi frânele și scapi de zgomot, nu prea are legătură cu mizeria. Dar la frânele pe jantă, gălăgia e semn de mizerie. Mamă, ce hiperbolă! Vezi că e janta murdară, sau poate saboții s-au incărcat cu mizerii in martorii de uzură. Nu știu de unde am scos termenul ăsta, dar cred că așa se cheamă șanțurile de pe saboți care măsoară gradul de uzură și indică schimbarea lor.

5. Fă-i revizia! Da, frate, e ca ITP-ul la mașinile mai vechi de 12 ani, măcar o dată pe an o duci la o verificare temeinică, la un nene (Liviu, în cazul nostru la Târgoviște) care se pricepe și îți verifică tot. Noxe, lumini, unghi de fugă, tot tacâmul. Sau tacâmurile, că e vorba de lanț, pinioane, cabluri, cămăși, butuci, poate ghidolină și reglat roți. Cică primăvara e bine, dar asta doar dacă nu te dai și iarna. Și, nu-i așa, noi suntem niște cicliști adevărați, nu ne sperie niște apă rece și murdară la dos, deci facem revizia toamna! 😀

6. Să nu ai roata 8! Sau poate îți place dansul și miști din cur mai abitir decât dai din pedale. Când vezi că dansează fără muzică, fă o dedicație la atelierul de biciclete (din nou, Liviu) și roagă-i să îți îndrepte roțile. Dacă nu o faci, lucrurile se complică și pierzi mai mult decât la impresia artistică. Nu e complicat să întinzi niște spițe, dar mai bine să le facă ăia de se pricep. Zic.

7. Lubrifiază. Nu, nu, nu e reclamă la durex, e un sfat simplu și eficient. Bagă, frate, wd40, la toate partidele de sex între metal și metal, să meargă ca unse! Dar ai grijă să nu dai cu ceva uleiuri speciale înainte să cureți bine lanțul, că iese pe dos. Nu te gândi la prostii, ideea e că mai rău faci, adăugând ulei peste noroi! Pai ce-ai făcut, mă, nene, măăă!?😀

8. Ia-ți niște mănusi de latex. Iar, conotațiile astea! Nu, nu, chiar sunt de latex și nu le folosești dezbrăcat. Sau poate ai vreun fetiș cu biciclete, treaba ta! Știi și tu cât de greu se ia mizeria uleioasă de sub unghii, freci cu săpun și cu fairy sau motorină de împuți cartierul și dormi pe preș fără pernă. Dar, hei, am o soluție, secretă până acum (pentru mine) - bagă fairy sau săpun lichid cu zahăr și la sfârșit dai cu apă. Mamăăă, să vezi ce blesteme îmi iau dacă încerci și îți pică unghiile, că eu nu am încercat încă! Dar te rog să îmi zici dacă a funcționat, eu nu prea îmi spăl bicicleta, deci nu mă murdăresc la noroiul de sub unghii! 😀 

     Hai că am scris un pic și azi. Știu că te-am păcălit că erau 10, dar pe unele site-uri sunt și mai mulți pași. Tu poti să faci doar unul sau chiar mai mulți, ideea e să te bucuri de bicicleta ta, și dacă ai grijă de ea, ai și de portofel. Uaaa, ce romantic sună! Mă scuzați, am altă rețetă din cauza covid și încă nu m-am obișnuit cu efectele! Ce tare, salon se cheamă și la Bălăceanca, si la Hair Style! Hai cu masca, sora meaaaa! 😀😀😀

goldgenie.com

Insider. Șobolanul de interior.

     Nu cred așa ceva! Tocmai am văzut pe Facebook o invitație să mă înscriu într-un grup care primește notificări de la billgates.com, un site pe care nu mă obosesc să intru, nu neapărat pentru că aș crede că Bill Gates e în spatele covid-19, că ar câștiga foarte mulți bani și că manipuleză OMS sau că vrea să ne pună cip tuturor, ci pentru că în decursul celor 2 luni de izolare mi-am denumit toate turele de pe Strava folosind cuvântul "Insider", fiind toate pe trainer, în casă, pod sau curte, deci înăuntru. Să nu mai văd așa ceva, vreau să mă fac "outsider", să fiu un evadat fericit.

     Sigur că evadarea mea are loc doar pe bicicletă, fără să socializez, nu opresc decât de nevoie. Nu mai zic cât de bucuros am fost când am ieșit prima oară pe stradă. Ca un copil în dimineața de Crăciun, în fața bradului cu cadouri în jur. Nu era ca și cum nu aș mai fi făcut pauză și în trecut, dar acum revenirea a fost mult mai dorită pentru că era cumva interzisă. E cam adevărată povestea cu fructul oprit. Înainte nu simțeam la fel nevoia de a merge iar afară, pe bicicletă, mă întorceam la biciclit când aveam chef. Acum, am așteptat să se deschidă poarta închisorii, am ieșit cu bilet de voie la purtător, ca să nu ne trezim cu vreo amendă aiurea. Ireală senzația trăită, libertate deplină la purtător, aripi de barză și picioare de broască dopată. Zici că eram un câine scăpat din lanț, mai aveam să latru și să fac pipi la toți copacii! 

     Două luni am pedalat pe trainer și am transpirat și mama sudorilor, dar au trecut. Și îmi pare că au trecut cu folos, parcă sunt mai puternic. Sau poate doar mai prost, crezând că sunt mai puternic! Nici nu contează, important e că mă dau din nou pe stradă și îmi fac damblaua la fel de pornit. Poate avem noroc să dispară covid și mergem și la curse, că doar de aia mă antrenez. Asta și strava, desigur. Mai ales că acum avem și grup pe strava, Târgoveții, așa ne zice, dar intră toată lumea dușmană din județ. Că suntem câțiva și ne e mai ușor să ne urmărim activitățile pe strava. Invidia va fi acum mai locală, dar mai directă, așa că o să ne distrăm! 

     Știu că mai avem de așteptat, încă ne plimbăm singuri, ne evităm, vorbim pe facebook și la telefon, dar și când s-or ridica restricțiile, să vezi atunci ciclism în grup, întâlniri și poze, păduri si dealuri! Hai cu evadarea! 

Nenea Billica

Normalitatea altora

     Azi am chef de scris. Sau, mă rog, aveam de dimineață. Acum, pe seară, nu prea mai vine ideea și cerneala curge cu pauze. Deh, dacă mi-a plăcut să stau afară cu telefericul în sus, să mă bucur de primăvara asta caldă și uscată, acum nici cleștele nu mă mai poate ajuta să scot ceva din cenușiu. Să le ia naiba de cuvinte, le arunc pe foaie, amestec laptop-ul cu un ciocan de cauciuc și îl intorc pe o parte, vedem ce izvorăște! 

     Am trăit în ultimele zile niște experiențe care pentru mulți alții ar fi normale. De exemplu, am vândut o bicicletă, prima mea bicicletă, tocmai la Timișoara. Am vorbit cu omul, i-am trimis o poză cu documentul de livrare iar el mi-a pus banii în cont. Fără comisioane la curier, fără poze cu buletinul sau banii de transport în avans în contul meu. Doi oameni care încheie o afacere și își respectă partea. Așa văd eu normalitatea, de aia îmi place mie la Gentleman's Race, fiecare își respectă onoarea și adversarii, nu e nimeni păcălit. Problema mea e că eu așa am făcut tranzacții până acum, am cumpărat și am vândut chestii fără să am parte de țepe, păcăleli și abureli. Și mă tot mir când se întamplă așa. Așa da normalitate! Dar lumea mă avertizează că o să vină ea și ziua în care o să mi-o iau! Eu sper doar să fie suma mică! 😀😀😀😀 

     Pe afară lumea începe să traiască așa, cu gratii la minte, și iese cu hartia semnată la cur și nu face trei pași pe lângă traseu că ne dă garda amenzi nelegale. Joac-o p-asta! Păi bine, dom'le, noi am stat în casă de teama unor repercusiuni iluzorii!? OK, eu am stat de teamă de boală, nicidecum de amenzile alea record în lume, dar oricum, am fost fentați frumos. Ce mai contează legea și Constituția când trebuie să ne luptăm cu covidu' lu' chinezu'!? Asta-i alta discuție, nu am chef de contre, dar ideea e că am început să ne obișnuim și cu acest trai pe trainer, cu bicicleta pe loc, cu pedalatul la bec, noroc că am curte și mă bronzez natural și mă aerisesc la căpocul obosit de gânduri și necurat! Nu vreau să devină normalitatea mea, a noastră, dar cum aș putea să mă lupt să nu ajung așa!? Vedem după 15...

     Apoi, la tv au început cursele on-line, cu băieți și fete PRO, care se întrec pe trasee virtuale și jură pe roșu că sunt curați și nu trișează cu vreun mega-ventilator care să le sufle în pânze din spate! E interesant, destul, dar nu cât să mă țină în fața ecranului. Mă plictisesc desenele animate și numerele legate de watt-i și telemetrie fără spectacolul de pe marginea drumului, pus la dispoziție de natură sau creionat de niște nebuni suporteri ai bicicletei. Nu are farmec, e ca și cum ai mirosi o floare cu masca de gaze pe față. Nu mai zic că Alex Ciocan și alți comentatori depun o muncă mai intensă pentru a ține atenția trează. Iartă-mă, Ciocane, dar nu m-ai convins, m-am dus în curte să mă uit la cer și vișine verzi. Încă nu pot să accept aceste curse, nici eu nu alerg așa, nu mă întrec cu alții pe calculator. Încă...

     Mă duc la cumpărături cu masca pe față, cu hârtia pe spate, toate actele în regulă, mă duc unde zic că mă duc. O viață cam teleghidată, fără scânteie, fără ocolișuri, fără vânt de față pe bicicletă, fără oameni în jur. Doar posibili purtători de viruși. Toți. Ce ne-am tampit! Poate după 15 începem să ne vedem cu alți ochi, cu alte ocazii, cu alte destinații. Că prea am anulat toate vacanțele ca să ne concentrăm în case și în minte. Și am rămas și fără nebunia noastră netratabilă dar plină de tratament! Hai cu bicicleta, vărule! 😀 😀 Sau cu orice, numai să ne întrecem!