Scriitorul din mine 06.10.2022

    Frate, imediat se simte când ies cu bicicleta. Dorm dus, așa cum și sunt, mă trezesc fresh de portocale, am chef de muncă și de viață, nu mă enervez prea mult în trafic. Și parcă am și chef de scris, nu e neapărat inspirație, că daca aveam d-aia, băgam și eu articol despre cursa de la Pucioasa din weekend. Ideea e ca observ aceste semne pozitive și mă bucur de ele. Pe de altă parte, mă gândesc ce pot face să obțin efectele acestea fără a ieși cu bicicleta, că nu pot pleca mereu după bunul plac.

    În primul rând, urmăresc clipuri cu biciclete și oameni care cutreieră lumea sau participă la diferite curse inedite, din categoria "ultra" adică sute și mii de kilometri. Sau vreo aventură dificilă prin Islanda. Am câțiva oameni deja dragi pe care îi privesc și capăt o stare de bine. Cum vorbesc, ce fac, cum filmează, știu că e foarte multă muncă nu doar să organizeze tura și să o parcurgă, dar și să filmeze și editeze astfel încât efortul depus să aibă o imagine de succes. Sunt sigur că există foarte mulți oameni în lumea asta care filmează turele pe bicicletă dar nu au parte de atenție. Fie că sunt neglijenți în organizare, că nu aduc nimic amuzant sau provocator, că nu filmează cum trebuie sau nu au muzica potrivită. E și aici o întreagă industrie, că de aia și se bagă mulți bani, că trebuie să promovezi anumite mărci și contează cum o faci. In cazul meu nu cred că și-ar face nimeni reclamă pe un blog dubios unde se mai face politică, se mai înjură, se mai bat câmpii și câmpiile, se exprimă liber gândurile despre marketing, la naiba cu el, și tot așa. 

    Deocamdată mă bucur de libertatea de exprimare pe care eu mi-o ofer, pentru că eu singur mă cenzurez și nu dezbat anumite subiecte care doar ar întărâta lumea, nu sunt genul care să folosească subiecte "mirobolante" și titluri cu priză doar ca să atragă lumea. Dar și eu făcând asta încerc să atrag oamenii, clar, că doar nu sunt idiot să spun altceva. Eu vreau să mă exprim altfel și să te conving prin inocență. EU scriu pentru liniștea mea sufletească. Bâshty, măăă! Toți vrem atenție, eu vreau să te cuceresc cu articolele mele si să te abonezi, poate fac atât de multe vizualizări încât va plăti lumea să își vadă anunțul sau poza pe blogul meu, cine știe!? Toate se întâmplă cu un scop/rost, eu mă bucur că scrisul îmi face placere și mă ajută atunci când nu ies cu bicicleta. E evadarea mea. Sper că e și a ta. Mulțumesc frumos pentru timpul acordat. Lecția s-a terminat. Bună. Ziua. Până mâine, un sincer la revedere!😀😀😀😀😀

Ai grijă să nu scapi tulumba!

Scriitorul din mine 05.10.2022

    Ziua bună se cunoaște de dimineață. Așa și omul, tot de dimineață se cunoaște, când nu știe cum îl cheamă, în budigăi și cu fesul pe cap, încă în visare. La fel sunt eu între 8 și 10 dacă nu ies cu bicicleta sau nu duc copilul la școală, să mă "revergorez". Chiar de beau cafeaua cu doamna, tot dorm pe mine. Azi ne-am trezit mai tarziu, e ziua educației și nu se învață. La fel cum nu se muncește de ziua muncii. Păi dacă aplicăm sintagma asta, de ziua mea nu mai sunt sau cum!? Ideea e că am dormit mai mult, ne-am odihnit. Ieri eram pe alte lumi și fusuri orare, dimineața știam că e luni iar seara îi ziceam unui coleg că e joi și mai avem doar o zi și gătim săptămâna. M-am tâmpit, dar soția zice că m-am îndrăgostit. Cumva are dreptate, dar e una mișto rău, Cervelo o cheamă, S5 codul numeric personal. Doar că e cam fudulă și ține tare la bani, peste 20.000 RON second, cumva în altă ligă decât pot eu să adaug în coș. Deocamdată. Poate mă ajută cineva.

    Azi e cald și frumos afară, dar dimineață era frig și am amânat plimbarea pentru după-amiază, am o ședință, rezolv niște treburi importante și pe urmă, valea. Nu știu ce traseu, nu știu ce tempo, știu doar că bate vântul și ies să îmi usuc mințile îmbibate în griji și negru. Exagerez, desigur, cerșesc atenția ca un câine șchiop, slab și fără stăpân. Sunt și suntem bine, nu ne plângem. Am avut ceva treabă prin oraș și am mers pe bicicletă, fără grabă sau griji. Îmi place să analizez traficul și lumea care merge pe jos. Oare când o să ne dăm seama că bicicleta e cel mai eficient mod de transport in oraș!? Eu nu mai aștept nimic de la "autorități", sunt doar pe interes și doar când vor ieși bani grei din pistele și parcările de biciclete se vor urni și ei. Până atunci, mașina e regină, facem parcări și înlesnim mersul pe patru roti. Unii mai destupați la minte și cu ceva viziune fac pe dos. Măresc impozite, mai reduc din benzile de mașini și fac piste, oferă facilități fiscale pentru bicicliști. Noi încă suntem in Evul Mediu, când biciclistul e vrăjitoarea din trafic iar șoferii sunt Inchiziția, cam așa stau lucrurile.

    Eu recomand oricui să meargă pe bicicletă, dar nu impun nimănui ideile mele. Uneori ce gândim pentru noi și functionează e posibil să nu se potrivească și altora. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încerci. Eu am avut noroc și am descoperit bicicleta din pură întâmplare și am rămas la ea. Gata. Trebuie să intru in ședință, înapoi la muncă, minerule. Oare dacă minam bitcoin, eram mai bogat ca Luceafărul Huilei, tovarășul Cozma.😀😀😀😀 Multumesc pentru atenție. Hai liberare și arginți la toată lumea!

Scriitorul din mine 04.10.2022

    M-am tâmpit de tot. Am scris săptămâna trecută despre regulile de mers cu bicicleta și trebuia să distribui pe Facebook luni. Zis și făcut, am distribuit cu textul "lunea merge o cafea și un articol bun" dar am postat marți. Am realizat după ce am dat share în vreo câteva grupuri de biciclete din care fac parte. Oamenii încep să se învețe cu amețeala din capul meu și nu se supără, problema e că nu îmi explic de ce m-am tâmpit de  tot. Că am o viață și o familie frumoasă, am un loc de muncă destul de stresant dar am și multe satisfacții și bicicleta și scrisul mă ajută să mai scap de presiune. Și totuși, iată-mă azi marți crezând că e luni. O fi de la tratament!? O fi de la băutură!? O fi de la mâncare!? O fi de la prafuri!? Nu cred, că singurul meu viciu e bunătatea excesivă.😀😀😀😀😀😀😀

    Munca mea presupune analiză temeinică, dar când vine vorba de persoana mea, nu pot aplica aceleași formule de calcul și îmi dă eroare. Încerc să mă mențin pe plus indiferent de minusurile din calendar și din termometre, dar parcă am obosit. Am avut concediu în iunie, în iulie am stat trei săptămâni în Spania și a fost aproape vacanță, dar simt nevoia de o noua pauză. Am și muncit de-am rupt norma, nu am prea băgat ore suplimentare, dar în alea 9 ore am forjat ca la oțelărie, plus ceva chestii personale între timp așa că m-am cam întins. Noroc că dorm noaptea de rup pilota, mă trezesc alt om în fiecare zi de îl intreb pe ăla din oglindă cine e și ce caută în baia mea. 

    Hai că încep să realizez unde e buba și care e bandajul. Muncesc prea mult și vreau să fac mai multe decât pot fizic și psihic și adaug involuntar stres în cenușiu. Am nevoie de o pauză adevărată în care să uit complet de muncă. Și trebuie să îmi organizez mai bine ziua de lucru și obligațiile familiale astfel încât să fac față în mod eficient și fără efecte pe termen lung. Frate, ce simplu a fost. Ar trebui să mă fac psiholog, dar nu știu cum aș putea trata probleme în dragoste, că nu sunt Mircea Radu. În rest, te fac ca nou. Dăm kilometrajul înapoi, chituim găurile și modificam talonul numaidecât. Botez îți mai trebuie pe urmă.

    Au trecut două săptămâni de când scriu aproape zilnic și încep să mă simt mai confortabil când mă apuc de un articol, nu neapărat scriu mai bine, dar mai ușor. Poate că și sunt genul de om dresat căruia dacă îi intră o idee in cap, placebo-ul își face efectul imediat și pare că drumul nou e cel bun. Mă documentez despre cum să trăiesc mai bine, cum să scriu mai consistent, cum să muncesc mai eficient, cum să apreciez mai mult ce am deja, cum să obțin ce îmi doresc, experimentez și testez reguli și metode noi, evoluez. Nu e mereu simplu, dar îmi țin mintea ocupată și productivă. Și cine știe, poate și scrisul va deveni productiv , aș putea să scriu și cu dedicație. Hai sănătate fără număr!😀😀

O tură, un măr, o bere, orice îți face bine.