"Bună ziua", zise profesorul. "Bu-năăăă ziiii-ua", răspund elevii. Nu, nu, nu îmi e dor de școală, la naiba, dar asta mi-a venit în minte când am zis mate. O materie nasolă, cu multe necunoscute, și înainte și după scoală. Le-am lăsat așa, în partea întunecată a Universului. Totusi, se pot aplica oarece cunoștințe de matematică la viața noastră de bicicliști. Nu o să vă plictisesc, sper, cu ecuații și/sau teoreme, dar o să aduc în discuție câteva situații când matematica ne poate scuti de certuri nedorite și rezultate negative.
Habar n-am câtă lume știe ecuația care stă la baza vieții de biciclist, cea care elucidează misterul numărului de biciclete de care un om normal dar pasionat de biciclete are nevoie în garajul lui, mic sau mare. Ecuația e de gradul 1 cu o necunoscută. Răspunsul e "n + 1", unde "n" reprezintă numărul actual de biciclete. Clar limita superioară este "infinit", dar sunt câteva paranteze drepte legate de buget, locuință, soție, disciplină practicată. Important e să nu fie 0, ca să ai o rezervă când bagi puiul la revizie.
O altă ecuație matematică este legată de cât costă echipamentele pe care le cumperi anual pentru revizia bicicletei sau pentru tine. Aici, a + b + c = a, adică oricât de multe produse "b" cumperi, sau "c", prețul final transmis în casă este tot "a", la naiba. Necunoscuta "a" are mereu nevoie de o aprobare prealabilă, de aceea orice suplimentare se face din bugete secrete, oricare ar fi alea!
Avem și o teoremă. Dacă "a" este prețul plătit pe o bicicletă și "b" este prețul pe care îl află soția, atunci întotdeauna a>b. Situația asta te scutește de niște discuții dureroase, dar are o mare bubă: dacă dai colțul și soția vinde bicla/biclele, ghici cine se bucură mai tare decât cumpărătorul!? Corect, nimeni!
E o parte a ciclismului care nu scapă de calcule, și anume numărul de viteze disponibile. Ai 1x12, 2x11, sau 3x9, sau orice altă combinație. Rezultatul e X. Nu știu cum, chiar nu știu, dar când dai de o rampă grea sau ai picioarele grele și terminate, acest X este întotdeauna mai mic decat Y, unde Y este numărul de viteze care ți-ar trebui. Jale maximă!
O altă teoremă e legată de gradul de uzură al unei biciclete. Numim "a" distanța parcursă și "b" distanța declarată de vânzător. Atunci, întotdeaua a>b. Situația se mai poate balansa și îmbunătăți dacă vânzătorul are strava și poți vedea câte zeci de mii de km a făcut bicicleta respectivă. Să vezi atunci cum scade prețul! Hai cu economia de piață!
O zona periculoasă e cea legată de furturile de biciclete. Avem și aici o teoremă interesantă. Cu cât lanțul cu care legi bicicleta e mai gros, cu atât crește efortul depus de hoț. Gradul de determinare este considerat constant, putând exista fluctuații semnificative datorate valorii bicicletei. De aceea, eu încerc să reduc riscul la 0, ținând bicicleta în casă și evitând complet lăsarea ei aiurea, chiar și legată cu un mega-lanț.
Participarea la concursuri e un domeniu delicat, că dacă te întreabă soția care e bugetul, tu îi zici doar de taxa de participare, X. La care tu știi că trebuie să adaugi Y - benzina, Z - batoane și geluri, plus alte chestii pe care le cumperi în și pentru ziua respectivă. Deci, X Oficial < X Real.
Pentru unii, 7 este egal cu 0. E vorba de victoriile din Turul Franței ale lui Lance Armostrong, care tocmai va apărea într-un documentar pe ESPN în curând. Nu o să fiu niciodată de acord cu retragerea și anularea celor 7 victorii ale texanului, atât timp cât eu zic că toată lumea se dopa și el a fost cel mai puternic. Și toți au mințit, la naiba. Dar pe el l-au dat de exemplu și toată lumea s-a mai liniștit cu dopajul, deși continuă să existe cazuri. Poate au zis că e mai bine să facă asta pentru curățarea plutonului, dar cred că nu au reușit decât parțial.
O anomalie pe care am observat-o este legată de geometrie. Cum naiba să ai roțile drepte când toată lumea știe că ele sunt rotunde!? La naiba, ce tare ar fi să mergem pe roți pătrate, dar nu s-ar mai numi roți, nu-i așa!?
O alta diferență notabilă este legată de durata unui minut. 60 de secunde, corect. Dar cum naiba 1 minut de interval este întotdeauna mai lung decât 1 minut de revenire!? Oricum o dai, orice formă fizică ai avea, așa se întâmplă mereu. Ca să nu mai zic că uneori 1 minut de interval tare e chiar mai lung decat 5 minute de revenire! Magie neagră, zău așa! Sau relativitatea timpului, nu!?
Nu știu dacă aerodinamica poate fi adăugată la lecția noastră de mate, dar se știe că forma de lacrimă e cea mai eficientă, deci teoretic dacă ești rotund, ar trebui să fii și rapid, măcar pe plat, nu!? Greșit, stai jos, 4. :)) Deși, la vale, e alta discuție!
Probabilitatea ca o greutate corporală să fie mai mică pe Zwift decât în realitate este invers proporțională cu numărul de kom-uri pe care cineva le are pe strava. Aici e posibil să mă fi aventurat, încă nu am apucat să demonstrez această teorie, deci nu ma înjurați prea tare!
Mai sunt și alte ecuații valabile, legate de numărul de watt-i dezvoltați în realitate și cei declarați, diferența vine de la somnul insuficient sau alte scuze decrise aici.
Dacă mai ai și alte lecții de mate pe care ai vrea să le împărtășești, chiar și unora care nu mai sunt începători în biciclism, te rog să pui aici. Adaugă valoare trecutului nostru școlăresc! Hai cu egalarea!
 |
| stock.adobe.com |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu