Sunt ocupat cu munca și nu știu dacă mai apuc să scriu ceva azi, mai ales că vor fetele să mergem la Turnul Chindiei să vedem parcul de Crăciun făcut de primărie. Vreau de ceva timp să scriu despre emoția pe care o trăim când urmărim o competiție sportivă. Și nu numai. Eu sunt mai pe robotică așa, mai pe Om de Tinichea și nu îmi consum energia pe înfrângerile echipei sau sportivului favorit. Dar nu e bine. Că înseamnă că trăiesc degeaba. Mă educ constant să nu mă consum aiurea și am ajuns să nu îmi mai pese de lucrurile pe care le urmăresc cu drag, că e ciclism sau alt sport. Și învăț de la fetele mele să pun suflet în ceea ce fac, să pun pasiune în sporturile pe care le practic și urmăresc de atât timp, ca să simt și eu că trăiesc. Așa că încerc să arăt interes pentru curse sau meciuri dar fără a muri de supărare în caz de înfrângere sau rezultate mai slabe. Si cred că începe să îmi iasă.
Cursele de ciclocros au început de ceva vreme, dar favoritul meu, Wout van Aert, abia ieri a alergat pentru prima oară. Cursa era în Belgia, la el acasă aproape, dar competiția era acerbă, cu Mathieu van der Poel deja încălzit și cu curse în picioare, chiar și o victorie, Tom Pidcock la fel, plus că băieții ceilalți au un anumit nivel care nu îți permite să îi neglijezi. Am avut noroc că am putut vedea toată cursa, am analizat cum se mișcă Wout al meu și am realizat că nu e încă în forma maximă. A plecat la start ca din tun și era pe primul loc după câteva viraje, dar ușor-ușor, MVDP a venit în față și apoi s-a distanțat. Wout a fost doar cel mai bun dintre ceilalți, a reușit să termine pe locul 2 deși a avut parte de o tumbă spectaculoasă în tura 6, fără urmări din fericire. M-am bucurat de cursă și am tot sperat la victorie, dar era clar că Mathieu nu are cum să fie prins. E un început bun de sezon și sunt semne de îmbunătățire a acestui rezultat, poate e mai bine că nu a câștigat, va fi și mai montat la următoarele curse. Am înteles că Wout vrea să participe la Mondialele de Ciclocros din februarie 2023, și sper să ia și el al patrulea titlu și să îl egaleze pe MVDP. Cică recordul e de 7 victorii, dar nu visez atât de departe. Cum ziceam, pasiune, tensiune și presiune, e bine să simți că trăiești mai intens, deși consumul e pe măsură. Hai cu însuflețirea, robotule!😀😀😀
p.s. uite link cu cursa aici.
Am găsit si podiumul până la urmă:
 |
| De obicei avem trei purceluși la final. |
 |
| Nu am găsit poze cu podiumul, dar merge și asta (UCI Tweeter) |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu