Hai, că sunt pierdut. Dar nu oricum, ci grav de tot, mai am să pun poza mea pe cutii de lapte și să ofer recompensă grasă pentru regăsirea mea. Fac pariu că ar arăta precum pachetele de țigări cu poze cu cancer. Io sunt ăla, fac reclamă la accident vascular și am pozat pentru revista "Foamea". Vedetă! Nu am vreo problemă existențială, nu e de nasul meu, eu sunt mai pe simplu așa. Azi nu știu ce zi e. Am avut două libere și acum muncesc doar pentru a avea încă doua zile libere pe urmă. E o senzație ciudată și plăcută știind că nici nu începi bine că se și termină munca. Am mâncat și am băut românism zilele astea, nu i-aș zice patriotism, că nu știu ce e aia. Dar am tricolor pe retină și nu pot să nu mă bucur. Sper să tindem spre o conștientizare a românului din noi, cu bune și rele, că noi suntem români dar nu știu până când vom fi aici stăpâni, vorba cântecului. Avem cea mai mare pondere de proprietari din UE și am impresia că lucrurile vor rămâne așa mult timp, pentru că ne-a învățat comunismul că e bine să fii proprietar pe bucata ta de lume. Adică ei îti luau proprietatea și era totul la comun, cumva, lor nu le plăcea să detii prea multe, te făceau chiabur. Am o carte în vizor despre partidul comunist român, să mă mai luminez și eu în legătură cu istoria recenta și să înțeleg împrejurările în care bunicul meu a făcut pușcărie pentru că nu a realizat planul de încasări de la oameni. Populația trebuia să livreze o anumita cotă din tot ce avea și producea, iar tataia, ca primar sau ce era el, șef de sfat popular sau cum se chema, trebuia să strângă cotele așa cum cerea partidul. Și ce să vezi, oamenii chiar nu produceau cât cerea la catastif, și l-au săltat pe tataia, a stat vreo optișpe luni. Nu a fost închisoare propriu-zisă, doar că stătea undeva prin Bărăgan la o casă și trebuia să muncească la CAP acolo în sat, un fel de arest la domiciliu. Doar că era domiciliul altuia. Nasoală perioadă, nasoală fază. O să mă mai documentez, poate aflu mai multe despre perioada aia, deși mamaia nici nu vrea să își mai aducă aminte.
Mă uit pe geam și pare că nu mai plouă azi, dar e încă umed pe jos, nu știu dacă o să pot ieși, mai am și ceva de muncă la biro și doamna mea vrea să mai mișc și ceva prin casă. Cum să îi explic că nu am timp dacă eu și vreau să ies cu bicicleta? Ea știe asta, așa că nu am cum scăpa, bag și ce îmi cere ea ca să pot ieși cu bicicleta mea curată să o murdăresc un pic, că tot e ceva mâzgă pe jos. Aia e, nu se poate altfel, te mai și murdărești. Dacă nu îmi convine, bag trainer, să mor de plictiseală. Mai ales acum când nu am intervale, doar mă plimb. Frate, ce ciudat e, că nu realizez că e vineri. Îmi place! Am o idee de articol mai lung, cu beneficiile mersului pe bicicletă, dar poate aștepta. Până luni. Sau ianuarie, noi să fim sănătoși!😀😀😀
 |
| Fratele Jay-Z, pe când făcea și muzică, nu doar bani. |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu