Ieri m-am apucat să scriu despre experiența din Spania, dar e lungă și o las pentru altă zi cu mai puțină muncă. Nu că azi aș rupe tractorul în două pe arătură și semănat, dar am niște chestii de urmărit și nu mă pot concentra prea mult pe scris, așa că o dau scurtă, pastiluța zilnică, dar nu pentru graviduțe și idioței și prostuți și micuți la mințișoare (o fi cuvânt?!). Sunt la a treia cană de cafea și îmi cam zbârnâie urechile, aș alerga prin casă, dacă ar ști doamna mi-ar pune un mop în dreapta și un pămătuf de praf în stânga și m-ar elibera în minunata călătorie a curățeniei prin casă. Bine că e dincolo și nu-mi vede tremurul din privire. Cameristă scria pe mine!
Azi Emma pleacă la Moreni, așa că pot să ies cu bicicleta mai târziu, mai pe cald, așea. E bine, Doamne-ajută la toată lumea. Avem temperaturi de primavără și vreau să profit, să mai adun kilometri pe caiet. Deja am început să îmi fac planuri despre iarna asta, cum abordez pregătirea pentru la anul, când din nou vreau să fiu competitiv. Nu am mai fost dar am mai vrut.😀😀😀😀 Habar n-am la ce curse voi ajunge, important e să fiu pregătit. Mai zic unii că s-au născut pregătiți, eu aș zice chiar că au fost concepuți pregătiți.
Bă, ce bou sunt, uitasem ideea de dimineață. Azi e vineri. Deci trebuie să dezvolt ce gândește fratele vostru despre asta. Tu, dragă cititorule, ai cumva partea aia cu tristețea de lunea dimineață și bucuria de vineri dupa-amiază!? Cumva mori lunea și învii vinerea!? Ești mai tare ca Domnul nostru Iisus Hristos acum și pururea și-n vecii-vecilor, Amin, că tu stai 4 zile dincolo. Păi cum, măi dragul meu, să fii trist doar pentru că e luni!? Înseamnă că tu chiar nu ai probleme în viață. O duci mai bine decât media pe Comunitate, parol. Tu îți dai seama că îți induci o stare proastă zicând "offf, iar e luni" sau când răspunzi "iaca, și eu, ca lunea, deh" și bagi un plâns sau bocet, depinde de unde ești. Șterge-ți, te rog, mucii, că nu e cazul de jălanie când nu e cazul, zău. Ține-te bine, că bag a doua! Prietene, suflecă-ți mânecile gândurilor, așează-te frumos la calculator, deschide primul mail, ia o gură de cafea, și dă-i drumul la treabă. E o zi ca oricare alta, eu aș zice să fii mulțumit că ești în viață și ai un loc de muncă, o familie, o bicicletă sau mai multe, sigur poți strânge de un zâmbet. De ce alegi să nu fii pozitiv? Nu zic acum să râdem ca idioții și să fim tâmpiți non-stop, dar nici să ne dăm cu tesla-n oaie când nu avem de ce. Sau poate suntem mai interesanți atunci când ne plângem? Io clar nu sunt așa. Adică interesant. Orice aș face, tot fad rămân. Păi atunci să fiu pe plus. E alegerea mea. Normal că am și zile proaste, că doar nu funcționează tratamentul la cote maxime zilnic. Dar eu să spun că nu sunt ok și să mă plâng când nu am de ce ar fi o prostie. Nu sunt de acord cu sintagma că doar proștii sunt fericiți. Bine că nu sunt fericit. 😀😀😀😀 Prost, în schimb, cel mai mare din curtea școlii.
Haide că viața nu e atât de grea, dar nu cumva te plictiseai dacă era prea ușoară!? Mamă, ce elucubrații, mă doare capul dacă citesc ce am scris. Ce să-i faci, n-ai ce să-i faci! Ești condamnat să accepți aberațiile mele pentru că ai avut limbrici și ai dat click pe articol. Cine te-a pus!? 😀😀 Să-mi zici și mie cine te-a pus, poate îl mituiesc și te convinge să contribui și aici. Hai week-end plăcut la toată lumea și zâmbete fără număr!
 |
| Regula studenției |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu