5 noiembrie 2022

Scriitorul din mine 05.11.2022 (II)

    Ieri am împlinit cinci ani de la nuntă. Pare ireal, dar nu simt că au trecut prea ușor. Și nu pentru că aș fi trăit vreo viață grea în familia mea, ci pentru că am reușit să mă bucur mai mult de fiecare zi și am impresia că au trecut mult mai mulți. Nu mă simt mai bătrân, nici mai înțelept, Doamne-ferește, dar am ajuns în punctul în care realizez bunele și le amplific gradul de bucurie tocmai pentru a crește nivelul de fericire. Era o întrebare la radio, dacă banii aduc fericirea. Emma a răspuns direct că sunt importanți, dar nu cei mai. Bun, e pe drumul corect. Nu am suportat niciodată ipocrizia, nici prostia. Nu înțeleg de ce încă sunt oameni care încearcă să promoveze stilul de viață în care banii nu contează. "Lasă, ajunge să spargem și o ceapă, numai noi să ne înțelegem!". Păi, vărul meu, pe lângă ceapa aia tu chiar nu ai nimic, nicio bucurie. Unde să mai apară înțelegerea? Îți trebuie bani să cumperi chestii care îți plac, să îți faci o vacanță, să ai o casă și o mașină care să te mulțumească, să poți să îți faci mici bucurii sau mari, depinde ce plăceri ai. Ai nevoie de fonduri ca să aduci bucurie în fiecare zi, fără bani nu respiri. Așa sunt timpurile și dacă nu ai bani suferi. Și suferă orice relație, orice familie. Mai ales de la o anumită vârstă. Clar că pe la 20 de ani nu ai niciun stres și îi dai înainte că importante sunt alte chestii, dar de la un moment dat încolo, cam ai nevoie de finanțare serioasă ca să poți zâmbi des. Nu zic că dacă ai bani ești fericit, dar clar ești nefericit dacă nu ai bani. Doar dacă ești cumva vreun pustnic și trăiești în pădure, ai o relație strânsă (doar) cu Domnul și trăiești din ce îți dă natura, fără să ai cont și buletin. Altfel, oriunde trăiești, ai nevoie de bani să supraviețuiești. Și cum numărul de neuroni e mai mare de 3, clar vrei să ai parte de experiențe cumpărate cu bani. Că doar nu faci city break cu bonurile de masă și alocația copilului. Hai la mulți ani fericiți tuturor caselor de piatră! p.s. o să povestesc odată cum am făcut noi nunta în trei săptămâni, de când ne-am hotărat s-o facem și până am zis "DA" și "s-a furat mireasa-sa-sa-sa".😀😀😀😀😀

Frumoasa și bestialul


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu