16 noiembrie 2022

Scriitorul din mine 16.11.2022

    Good morning, boss. Așa mă salut acum în oglinda sufletului. Am ajuns și la UK, Doamne-ajută la toată lumea. Am ajuns cu munca, desigur, nu cu plăcerea. Dar tot e bine. Și ce dacă plouă și e urât afară de îți lăcrimează ochii, e cu plimbare și aer diferit așa că e pe plus. Hotel în Londra, aproape de centru, nu e luxos dar e cochet și curat. Patru stele indică pe ușă, dar nu le are. Cum firma plătește, nu ne putem supăra prea tare,nu? Mâncarea e bună, dar parcă era mai bună înainte, i-o fi afectat inflația de au redus calitatea când au crescut prețurile. Am câteva zile de întâlniri și discuții legate de viitorul nostru ca angajați în companie, vedem încotro ne duce clasa conducătoare. Aș fi vrut să scriu de ieri, dar am călătorit și ne-am plimbat seara prin oraș si nu am mai apucat. Acum sunt în tren și am o juma de oră de taclale și le dau repede. O să fie o zi lungă, cu ședințe și apoi cină cu mai-marii, vor să ne îmbete și să ne înmoaie, să nu mai punem întrebări incomode și să fim prieteni. Păi eu după o bere sunt cel mai bun prieten cu toată lumea, mă cumpără repede pe mine. Nu știu cum îi vor convinge pe englezii și nemții mei care rup butoiul, ăia sunt de cursă lungă, nu îi face nimeni. 

    Problema la aceste discuții e că noi în România nu avem un sindicat să ne apere și nici legislație care să ne protejeze. Suntem cei mai descoperiți. Ăștia prin vest au forță, nene, nu te pui cu sindicaliștii, își știu drepturile și le apără cu viața. Noi avem noroc că mergem împreună la discuții și îi lăsăm pe ei să vorbească, deși pe undeva noi le-am furat locurile de muncă și ar trebui să ne urască, suntem prieteni, nimeni nu muncește de drag și toți avem un sef pentru care lucrăm. Sunt și ei conștienți că orice companie merge după profit și îl scoate cu orice ocazie, indiferent cine suferă. Așa e globalizarea, ne dăm și noi dupa ea. Observăm în România fenomenul pe care noi îl produceam în Spania și Italia acum 20 de ani, când am invadat vestul. Acum avem indieni și srilankezi care muncesc în Pipera, o să ne trezim și cu doctori și asistente cu ochii oblici. Toată lumea merge după bani, muncește și aleargă în toate părțile să fie pe plus. Cred că ne-am făcut deja 8 miliarde și o să ne fie din ce în ce mai foame. Văleu, ce idei am azi, cred că e de la vremea asta frumoasă. Hai cu soareleeee! Sau cu băutura, că și aia încălzește! Tre' să cobor, postez și corectez mai târziu! Byyyye!

Vremea probabilă e mai mult sigură in UK.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu