Să vezi și să nu crezi. Dar să citești. Îmi dau seama că-ți dai seama că nu e nimic obligatoriu din partea mea spre partea ta. Și totuși pun cuvinte pe foaie spre a fi citite. Nimic nu obligă parcurgerea acestor rânduri. La fel cum nu e obligatorie nici scrierea lor. Dar tot simt o urgență când vine vorba de a capitaliza de pe urma râului de inspirație care a indundat cerebelul în seara asta. Azi am fost la pădure, am băgat o tură vântoasă pe bicicletă, am mâncat mult și am băut puțin. Am timp de scris, suntem la Moreni și am voie la laptop. Profit cât pot. Când mai apuc eu să fac asta nu știu. Nici nu contează. Citeam undeva că e bine să scrii cel puțin o dată pe zi, când te apucă, pui ideile pe foaie, apoi le aranjezi cum poți si le arunci pe blog. Zi mare ieri, ne-am delectat cu liber de la muncă și responsabilități și am fost în doi la plimbare și aerisire. Am încercat ceva shopping timid, am mâncat libanez și am râs la stand-up. Gata, mi-a revenit ideea pe care am avut-o înainte de a scrie articolul.
Anume că nu fiecare zi e de grație. Indiferent de domeniu, sunt și momente mai slabe, nu poți fi mereu la înălțime. Am fost la stand-up, la cel mai bun (dupa părerea noastră) comediant român, Costel. Au fost patru pe scenă, el era ultimul și trebuia să fie cel mai bun. Și n-a strălucit. E prima oară când îl văd, dar sigur a mai avut și alte materiale slabe. Păi dacă el, care e cel mai bun, are și materiale slabe, atunci eu de ce mă mai stresez când am un articol prost!? Nu aș vrea să știu dacă toate articolele mele sunt slabe, dar sigur am unele de șters. Dar sunt ale mele, nu renunț la ele, rămân aici ca dovadă a eclipsei de geniu inerente. Cumva, eu am impresia că am sclipiri și doar uneori scăpări. De la o vârstă, pui pampers și le eviți pe ultimele. Dar cum le generezi pe primele!? Bei, fumezi, tragi prafuri și aspirine împachetate în vodkă. Hai noroc!😀😀
 |
| Și eu am smartphone. 😀😀 |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu